Deficitul bugetar al României scade cu 37% în primele șapte luni din 2026, în timp ce investițiile cresc cu 24%

Deficitul bugetar al României scade cu 37% în primele șapte luni din 2026

Execuția bugetului general consolidat pentru primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, când deficitul ajunsese la 76,44 miliarde de lei. Reducerea nominală este de aproximativ 37%.

Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale. Ministerul Finanțelor apreciază că evoluția indică o continuare a procesului de consolidare fiscal-bugetară, susținută de creșterea veniturilor și de temperarea cheltuielilor publice.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%

Veniturile totale ale bugetului au ajuns la 412,31 miliarde de lei, în creștere cu 11,2% față de primele șapte luni din 2025.

Veniturile fiscale au înregistrat o creștere de 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei. Printre principalele surse de creștere s-au numărat încasările din TVA, impozitele și taxele pe proprietate, precum și fondurile europene atrase.

Încasările nete din TVA au totalizat 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. În același timp, restituirile de TVA către companii au crescut cu 4,6%, până la 20,48 miliarde de lei.

Creșteri la accize, impozite și contribuții

Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%, evoluție susținută în special de încasările din produsele energetice.

Fondurile rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate, împreună cu donațiile, au ajuns la 37,28 miliarde de lei, în creștere cu 30,3%.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, cu 8,6% mai mult decât în 2025, în timp ce contribuțiile de asigurări au crescut cu 6,7%, până la 129,14 miliarde de lei.

Impozitul pe profit a adus la buget 28,35 miliarde de lei, cu 8,3% peste nivelul din anul precedent.

Cheltuielile publice au avansat cu doar 2,9%

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 460,39 miliarde de lei, în creștere nominală cu doar 2,9% față de primele șapte luni din 2025.

Ca pondere în PIB, cheltuielile publice au scăzut de la 23,3% la 22,4%.

Ministerul Finanțelor susține că reducerea deficitului nu a fost realizată prin diminuarea investițiilor, ci printr-un control mai strict al cheltuielilor curente și prin creșterea veniturilor.

Cheltuielile de personal au scăzut

Cheltuielile de personal au totalizat 95,67 miliarde de lei, cu 4,06 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025. Reducerea nominală este de 4,1%.

Ca pondere în PIB, acestea au coborât la 4,7%, iar ponderea lor în totalul cheltuielilor publice s-a redus de la 22,3% la 20,8%.

Evoluția este asociată cu reducerea unor sporuri și cu măsurile de temperare a cheltuielilor salariale din sectorul public.

Dobânzile continuă să exercite presiune asupra bugetului

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut la 59,6 miliarde de lei, în principal pe fondul plăților din sistemul de sănătate.

În același timp, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% și echivalentul a aproximativ 2% din PIB.

Nivelul ridicat al costurilor de finanțare menține presiunea asupra bugetului și asupra necesarului de împrumuturi, motiv pentru care consolidarea fiscală rămâne importantă pentru limitarea costurilor datoriei publice.

Investițiile au crescut cu aproape 24%

Una dintre principalele evoluții ale execuției bugetare este creșterea investițiilor. Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din primele șapte luni ale anului 2025.

Creșterea este de aproximativ 24%, în condițiile în care deficitul bugetar s-a redus cu 37%.

Aproximativ 71% din volumul investițiilor a fost susținut prin fonduri europene și PNRR, sub formă de granturi și împrumuturi. Plățile aferente acestor surse au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.

Fondurile europene au avut un rol important

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au însumat 45,88 miliarde de lei, incluzând programele europene aferente perioadelor 2014–2020 și 2021–2027, Fondul pentru Modernizare, subvențiile agricole și componenta nerambursabilă a PNRR.

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, în timp ce cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă din 2025.

Asistența socială și subvențiile

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6% față de anul trecut.

În această categorie au fost incluse și 149,54 milioane de lei pentru compensarea facturilor la energie și gaze destinate consumatorilor casnici.

Subvențiile au însumat 7,51 miliarde de lei și au fost direcționate în principal către transportul de călători, agricultură și schema energetică pentru consumatorii non-casnici.

Ministerul Finanțelor: consolidarea trebuie să continue

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că rezultatele înregistrate după primele șapte luni indică o evoluție favorabilă pentru stabilitatea finanțelor publice și pentru încrederea investitorilor.

Potrivit acestuia, România trebuie să mențină controlul asupra cheltuielilor, să asigure o politică salarială predictibilă, să accelereze absorbția fondurilor europene și să continue prioritizarea investițiilor.

Nazare a avertizat însă că, începând din august, efectele măsurilor adoptate în iulie 2025 vor intra în baza anualizată de comparație, ceea ce va reduce în mod natural diferențele față de anul precedent.

Ținta pentru finalul anului rămâne consolidarea fiscală

Datele de la șapte luni indică o îmbunătățire semnificativă a deficitului, însă evoluția din lunile următoare va fi esențială pentru atingerea țintei bugetare anuale.

Autoritățile urmăresc consolidarea unei ajustări fiscale structurale și sustenabile, prin menținerea disciplinei cheltuielilor, creșterea veniturilor, atragerea fondurilor europene și continuarea investițiilor care pot susține creșterea economică.