Deficitul bugetar în primele patru luni ale anului 2024 este dezastruos. Deficitul bugetar a fost de 57 miliarde lei (3,24% din PIB), ca urmare a creșterii cheltuielilor cu aproape 30%, ajungând la 240 miliarde lei, în timp ce veniturile au crescut cu 15%, totalizând 183 miliarde lei.
Deficitul bugetar în primele patru luni ale anului 2024 este dezastruos
Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 miliarde lei, echivalentul a 3,24% din PIB, comparativ cu deficitul de 27,35 miliarde lei, sau 1,70% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă a anului 2023, conform Ministerului Finanțelor. Aceasta reprezintă o dublare a sumei față de anul precedent.
Deficitul înregistrat în luna aprilie 2024 a fost influențat de suma de 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB), reprezentând plata în avans a pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legile speciale pentru luna mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 miliarde lei) și bugetul de stat (1,02 miliarde lei), conform HG nr.422/2024. Ministerul de Finanțe a anunțat că această plată în avans a contribuit semnificativ la deficitul bugetar din luna aprilie.
Evoluția veniturilor – Veniturile totale s-au majorat cu 15,3%
Veniturile totale au însumat 182,70 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2024, înregistrând o creștere de 15,3% (an/an), susținută în principal de încasările din venituri curente – contribuții de asigurări, TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii și venituri nefiscale, precum și de fondurile europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 15,59 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 19,0% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 21,3%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,8%). Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023), precum și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023). Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (58,7%) și aferente declarației unice (32,3%). Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracție de 23,7%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creșterea semnificativă a dividendelor din ianuarie 2023 distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 61,44 miliarde lei, în creștere cu 21,5% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023). Negativ, evoluția a fost influențată de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).
Încasările din impozitul pe venit s-au majorat cu 44,7%/an
Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,23 miliarde lei, consemnând o creștere substanțială de 44,7% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici și bănci comerciale (+45,3%), pe fondul încasărilor substanțiale din luna aprilie 2024, reprezentând plăți anticipate trimestriale ale impozitului pe profit și impozitul minim pe cifra de afaceri (Legea nr. 296/2023). Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată și de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei de -0,3 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private (conform Legii nr. 322/2021).
Încasările nete din TVA au înregistrat 38,57 miliarde lei, în creștere cu 17,7% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 5,7% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (9,79 miliarde lei în ianuarie-aprilie 2024, comparativ cu 9,26 miliarde lei în ianuarie-aprilie 2023). Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr. 296/2023: aplicarea cotei standard de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs) și creșterea cotei de TVA de la 5% la 9% pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență etc.
Veniturile din accize au însumat 11,98 miliarde lei, înregistrând o contracție de 8,4%, determinată de scăderea încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (-27,1% an/an), pe fondul unui efect de bază ridicat aferent lunii aprilie 2023. Totodată, încasările din accizele pentru produsele energetice înregistrează în perioada analizată o creștere de 11,9% (an/an), susținută de o dinamică pozitivă a consumului de carburanți. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Creșterea cheltuielilor bugetare cu 29,2%
Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 29,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 239,99 miliarde lei.
- Cheltuielile de personal au însumat 50,33 miliarde lei, în creștere cu 20,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023.
- Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 30,28 miliarde lei, în creștere cu 27,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 23,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 24,7% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
- Cheltuielile cu asistența socială au fost de 83,73 miliarde lei în creștere cu 26,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
- Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,78 miliarde lei, cu 1,11 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea acestor cheltuieli este un indicator al costurilor mai mari asociate.
Marcel Ciolacu anunță o nouă reformă fiscală
Premierul Marcel Ciolacu a declarat într-o emisiune televizată că după anul 2025 va fi necesară o reformă fiscală, în funcție de noul acord care va fi negociat cu Comisia Europeană. Ministerul Finanțelor va începe discuțiile cu Comisia pentru următorii șapte ani, având ca obiectiv menținerea României în limita unui deficit bugetar de 3% și asigurarea unei dezvoltări economice continue.
„Deja ministrul Finanțelor a avut întâlniri la Bruxelles cu reprezentanții Comisiei Europene. Comisia ne sesizează dacă în actualul acord am avut sau nu creștere, iar în funcție de previzionare se va semna un nou acord pentru următorii 7 ani (…). Din 2025 vom face o nouă reformă fiscală prin care vom încerca să așezăm lucrurile în anumiți parametri, astfel încât să rămânem într-un deficit minim. Dar acest lucru nu înseamnă că vom mări taxe, pentru că până atunci se face și digitalizarea ANAF și vom avea un tablou al circulației banilor”, a declarat Marcel Ciolacu
Concluzie
Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 reflectă o creștere semnificativă a deficitului bugetar, dublându-se comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023. Această creștere este influențată de mai mulți factori, inclusiv plata în avans a pensiilor și a altor drepturi, majorarea veniturilor din impozite și contribuții, dar și de creșterea cheltuielilor bugetare într-un ritm mai rapid decât creșterea veniturilor.
Veniturile totale au înregistrat o creștere notabilă, susținută de încasările din contribuții de asigurări, TVA și impozitul pe profit. Totuși, această creștere a veniturilor nu a fost suficientă pentru a compensa creșterea substanțială a cheltuielilor, în special a cheltuielilor de personal, bunuri și servicii, dobânzi și asistență socială.
În acest context, premierul Marcel Ciolacu a anunțat necesitatea unei reforme fiscale după anul 2025, menționând că obiectivul principal va fi menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și asigurarea unei dezvoltări economice continue. Discuțiile cu Comisia Europeană pentru următorii șapte ani vor fi esențiale în stabilirea unui cadru fiscal care să permită realizarea acestui obiectiv. Digitalizarea ANAF este de asemenea așteptată să joace un rol crucial în îmbunătățirea transparenței și eficienței fiscale.
Astfel, România se confruntă cu provocări majore în gestionarea deficitului bugetar și a cheltuielilor publice, fiind necesare măsuri fiscale și economice prudente pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea durabilă pe termen lung.
