Connect with us

Descoperă podgoriile Moldovei: Povestea ascunsă a vinurilor, o altfel de Toscana din România

Dealurile Moldovei podgorii - Moldova Invest

Național

Descoperă podgoriile Moldovei: Povestea ascunsă a vinurilor, o altfel de Toscana din România

Forumul Economic Regional Moldova 2024 – Vatra Dornei, 4–6 iulie

În inima Moldovei, între dealurile blânde, unde razele soarelui îmbrățișează cu tandrețe podgoriile întinse de viță-de-vie scăldată de soarele blând al zonei, dăinuiește o poveste a vinului românesc ce rivalizează cu celebrele podgorii din Toscana.

Aici, pe meleagurile Moldovei, unde strugurii sunt îngrijiti cu grijă și vinurile sunt îmbuteliate cu pasiune, se află potențialul unei Toscane a României. Dealurile Moldovei, cu solurile lor fertile și clima prielnică, strălucesc ca o perlă ascunsă a viticulturii europene, oferind vinuri de o calitate excepțională și o experiență autentică pentru iubitorii de vinuri din întreaga lume. În acest peisaj pitoresc, unde tradiția se îmbină armonios cu tehnologia modernă, Moldova promite să devină destinația de suflet pentru cei în căutare de aventuri viticole și gusturi rafinate, amintind lumii că frumusețea și rafinamentul Toscanei pot fi găsite și în inima României.

O mică incursiune în istoria viticulturii

În România, tradiția cultivării viței de vie se întinde până în vremea Daciei, când podgoriile erau simboluri ale prosperității.

Vița de vie are o istorie îndelungată în zona actuală a României, împletindu-se aproape inextricabil cu trecutul acestei regiuni. De peste 2.700 de ani, consumul de vin a fost o parte integrantă a vieții în această parte a lumii, iar urmele acestei plante în istoria României sunt atestate prin numeroase artefacte și documente vechi. Climatul favorabil și atașamentul profund al oamenilor față de viticultură au contribuit la răspândirea și dezvoltarea viței de vie în aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri.

Înțeleptul botanist A. Griesbach identifică „patria viței de vie” în regiunile bogate în liane de pe malurile Pontului și Traciei, întinzând căutările până dincolo de Dunăre. Cultura viței de vie și producția de vinuri au devenit activități fundamentale încă din mileniul al II-lea î.Hr., conform cercetătorilor, cu unele ipoteze sugerând o origine chiar mai timpurie.

Istoricul B. P. Harden remarcă că „cultura viței de vie… e fără asemănare, mai veche decât plugăria” pe teritoriul actual al României. În timp ce R. Billiard subliniază că Tracia, din toate părțile Europei, a fost celebrată pentru vinurile sale și pentru prestigiul îndelungat al viticulturii sale.

În perioada geto-dacică, vinul era consumat într-un mod ceremonios, fiind apreciat deopotrivă de femei și bărbați după tradițiile scite. Getodacii păstrau vinul în coarne de bou, ulcele sau alte vase de preț, marcând o cultură distinctă a vinului care reflecta importanța sa în viața lor socială și ceremonială.

Mărturii ale trecutului viticol se regăsesc și în uneltele antice expuse la Muzeul Viei și Vinului din Murfatlar și la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, ilustrând continuarea și rafinarea artei viticole în aceste meleaguri de-a lungul secolelor.

Vița de vie a avut o prezență semnificativă în teritoriul României încă din cele mai vechi timpuri, datând încă din perioada domniei regelui Burebista (82-44 î.Hr.), făuritorul statului dac centralizat. În acea vreme, defrișarea parțială a suprafețelor viticole a fost decisă nu doar pentru a limita consumul local de vin, ci și pentru a proteja bogățiile acestei regiuni atrăgătoare pentru populațiile străine.

Odată cu cucerirea Daciei de către romani, viticultura a cunoscut o expansiune rapidă sub influența tehnologiilor viticole avansate aduse de aceștia. Descoperirile arheologice, cum ar fi monedele cu ciorchini de struguri, atestă respectul acordat acestei arte în perioada romană și promovarea sa activă.

În secolul XIX, după unirea Moldovei cu Țara Românească în 1862, suprafața viticolă a crescut considerabil, ajungând la aproximativ 150.000 ha în 1883. Chiar și după devastarea provocată de filoxera la sfârșitul secolului al XIX-lea, viticultura românească s-a refăcut rapid, beneficiind de expertiza franceză care a introdus soiuri celebre precum Merlot, Chardonnay, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, și Sauvignon Blanc.

În perioada interbelică, viticultura a atins apogeul, cu o suprafață cultivată de aproximativ 220.000 ha. Regimul comunist a adus modificări semnificative, inclusiv tăierea unor mari suprafețe de vii plantate cu soiuri străine, însă după 1990, viticultura românească a cunoscut o renaștere, adaptându-se noilor condiții economice și tehnologice.

Astăzi, România este unul dintre cei mai importanți producători de vin din Europa, cu aproximativ 180.000 de hectare de vii pe rod în 2019. Industria vitivinicolă continuă să se dezvolte, beneficiind de tehnologii moderne și de expertiza viticultorilor în producția de vinuri de calitate recunoscută pe plan internațional.

În concluzie, cultivarea vinului pe teritoriul actualei Românii nu a încetat în niciun moment. Ba dimpotrivă, viticultorii și proprietarii de podgorii au investit atât de mult timp și resurse în această îndeletnicire încât au ajuns să fie cunoscuți chiar și dincolo de granițele țării.

Regiunea viticolă a Moldovei

Moldova este cea mai mare regiune viticolă din România și una dintre cele mai întinse din Europa. Așezată predominant într-un peisaj deluros-colinar, între Subcarpații Moldovei, Carpații de Curbură și văile Prutului și Siretului inferior, Moldova se distinge prin varietatea sa de vinuri, de la vinuri liniștite și spumante până la vinuri de colecție.

Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei reprezintă cea mai mare și cea mai renumită regiune viticolă din România. Situată într-un spațiu predominant deluros-colinar, este delimitată de Subcarpații Moldovei, Carpații de Curbură, valea Prutului și valea Siretului inferior. Aici se găsesc 12 podgorii distincte: Cotnari, Iași, Huși, Colinele Tutovei, Dealul Bujorului, Nicorești, Ivești, Covurlui, Zeletin, Panciu, Odobești și Cotești. În plus, regiunea include 44 de centre viticole integrate în aceste podgorii, împreună cu 8 centre independente: Hlipiceni, Plugari și Probota la nord, Vaslui în centru, Grivița și Nămoloasa la sud, Bozieni și Răcăciuni în vestul regiunii.

Focalizată pe producția de vinuri, regiunea Dealurilor Moldovei produce o varietate impresionantă de vinuri albe, începând de la cele de consum curent până la cele de calitate superioară natural dulci, comparabile cu cele mai bune vinuri ale lumii, precum Sauternes sau Lacrima Cristi. De menționat este faptul că vinul de Cotnari este inclus în catalogul celor mai bune vinuri din lume. În podgoriile Odobești, Cotești și Panciu se produc în principal vinuri seci, în timp ce producția de vinuri roșii are o pondere mai mică în regiune.

Soiuri Principale:

Albe: Aligoté, Babeasca Gri, Chardonnay, Cramposie, Fetească Albă, Fetească Regală, Francușe, Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Plăvaie, Riesling de Rhin, Riesling Italian, Rkatiteli, Sauvignon, Sârba, Tămâioasă Românească, Traminer Alb, Traminer Roz, Zghihara de Huși și soiuri noi precum Aromat de Iași, Golia, Miorița, Ozana, Raluca, Unirea, Donaris.

Roșii: Busuioacă de Bohotin.

Negre: Babeasca Neagră, Burgund Mare, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot, Pinot Noir, Syrah, și soiuri noi precum Arcas, Balada, Codana, Negru Aromat.

Indicații Geografice:

  • D.O.P. Iași
  • D.O.P. Huși (subden Vutcani)
  • D.O.P. Bohotin
  • D.O.P. Cotnari
  • D.O.P. Dealu Bujorului
  • D.O.P. Panciu
  • D.O.P. Odobești
  • D.O.P. Cotești
  • D.O.P. Iana
  • I.G.P. Dealurile Moldovei
  • I.G.P. Dealurile Vrancei

Istorie:

În lucrarea sa “Descrierea Moldovei”, marele istoriograf și carturar român Dimitrie Cantemir consemnează: „pe toate celelalte bogății ale pământului le întrec viile alese, insiruite pe o lungă fasie între Cotnari și Dunăre.” Aceste vii nu erau doar un bun pentru localnici, ci atrăgeau și negustori din Rusia, Lesia și Ungaria, datorită prețului accesibil și calității excepționale a vinurilor. Un exemplu notoriu este sortimentul Cotnari, produs din Grasă de Cotnari, Fetească Albă, Tămâioasă Românească și Francușe, vinuri realizate din struguri afectați de botritis și recunoscute în lumea întreagă pentru calitatea lor.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Ion Ștefanovici a vorbit într-un interviu acordat jurnalistului Mihai Chira de la News Bucovina despre obiectivele Forumului Economic Regional Moldova 2024

Încă din secolul al XVII-lea, Marco Bandinus descria Hușiul drept o veche așezare a podgoriilor Moldovei, cunoscută pentru vinurile sale gustoase, aromate și extrem de căutate.

Câteva din podgoriile și cramele Moldovei

1. Podgoria și Crama Cotnari

Crama Cotnari este una dintre cele mai prestigioase și istorice crame din România, cunoscută pentru vinurile sale excepționale, în special cele din soiurile tradiționale autohtone. Situată în Podgoria Cotnari, această cramă are o istorie îndelungată care se întinde pe aproximativ 2000 de ani, pe Dealul Cătălina din Podișul Moldovei.

Podgoriile Cotnari - Moldova Invest

Podgoria Cotnari se află pe coasta Cotnari-Hârlău, marcând trecerea dintre podișul Sucevei și câmpia Moldovei, în județele Iași și Botoșani. Această regiune viticolă este renumită pentru diversitatea solurilor sale, printre care se numără cernoziomurile cambice, cernoziomurile tipice, solurile cenușii, regosolurile și solurile antropice. Relieful predominant este de coastă, în special pe versantul estic al dealului Mare Hârlău, caracterizat de platouri înalte cu altitudini cuprinse între 300 și 500 de metri.

Climatul în podgoria Cotnari combină caracteristici est-europene pronunțate cu influențe moderate continentale central-europene, oferind condiții ideale pentru cultivarea viței de vie și producerea de vinuri de excepție.

Istorie și moștenire culturală:

Podgoria Cotnari este renumită pentru păstrarea exclusivă a soiurilor autohtone, precum Grasă de Cotnari, Fetească Albă, Tămâioasă Românească și Frâncușă. Aceste soiuri au fost cultivate aici pe o suprafață de aproximativ 1700 de hectare, beneficiind de un terroir unic care include soluri specifice și un climat potrivit pentru producția de vinuri de calitate superioară.

Procesul de vinificație și tradiția în Crama Cotnari:

Vinurile de la Cotnari sunt obținute din struguri selecționați, cu o atenție deosebită acordată fiecărui detaliu al procesului de producție. Crama Cotnari utilizează tehnologii moderne, îmbinându-le armonios cu tradițiile viticole vechi de secole, astfel încât vinurile produse să reflecte esența și caracterul unui terroir bine definit.

Turism viticol și experiențe oferite:

Crama Cotnari este deschisă vizitatorilor care doresc să exploreze universul vinului și istoria culturală din zonă. Turiștii sunt invitați să descopere cele 15 hrube ale podgoriei, vinoteca impresionantă și să viziteze atracțiile istorice din împrejurimi, cum ar fi Cetatea Cătălina, Necropola de la Cucuteni, Ruinele bisericii lui Despot-Vodă și altele. De asemenea, este oferită posibilitatea de a degusta vinuri deosebite și de a învăța despre procesul de vinificație direct din sursele sale originale.

Recunoaștere internațională și premii:

Vinurile de la Cotnari au câștigat numeroase premii și medalii la competiții naționale și internaționale prestigioase, precum International Wine Contest Bucharest, Concours Mondial de Bruxelles, Vinagora Budapest, Sélections Mondiales des Vins Canada, Vino Ljubljana, Vinalies Internationales Paris, Berliner Wein Trophy. Aceste distincții confirmă calitatea și excelenta vinurilor produse la Cotnari, recunoscute pe plan global pentru gustul lor distinctiv și bogat în tradiție.

Cotnari reprezintă nu doar o destinație pentru producția de vinuri fine, ci și un simbol al moștenirii culturale și al tradițiilor viticole românești. Cu o capacitate de producție impresionantă și o colecție de vinuri îmbuteliate și păstrate învechite, Crama Cotnari continuă să fie un loc de întâlnire pentru iubitorii de vinuri de calitate și pentru cei care doresc să experimenteze autenticitatea și istoria vinificației moldovenești.

2. Podgoriile și crama Huși

Podgoria Huși este situată în partea de sud-est a Podișului Central Moldovenesc, între valea Crasnei și valea Prutului. Această regiune viticolă se remarcă prin diversitatea solurilor, care variază de la molisolurile stepei și silvostepei (cernoziomuri, cernoziomuri levigate, soluri cenușii) până la argiluvisolurile etajului forestier (soluri brune, brune podzolite și insular podzolice). Cernoziomurile sunt considerate cele mai valoroase pentru plantațiile viticole din Podgoria Huși. Relieful este deluros, cu coline depresionare, iar altitudinile variază între 22 și 300 de metri.

podgoria husi - Moldova Invest

Climatul din Podgoria Huși este de tip temperat-continental, cu nuanțe moderat continentale pe dealurile înalte și excesiv continentale în Depresiunea Huși.

Casa de Vinuri Huși este unul dintre cele mai renumite branduri viticole din județul Vaslui, cunoscută pentru extinderea sa continuă și investițiile în tehnologie avansată. Înființată în 1994 de către S.C. SPEED S.R.L., compania deține 600 de hectare de viță de vie în zona Hușiului, atât în municipiu, cât și în comunele din împrejurimi.

Cu trei fabrici de vinificație active, Casa de Vinuri Huși angajează un colectiv de 200 de specialiști și produce 20 de sortimente de vinuri, dintre care 8 sunt roșii și 12 sunt albe. Începând cu anul 2002, compania a demarat un proces de modernizare extins, importând utilaje performante din Italia și Germania pentru vinificație și îmbuteliere. De asemenea, dispune de o fabrică dedicată producției de distilate din vin, echipată cu utilaje franceze de ultimă generație.

În această regiune, se găsesc numeroase crame renumite, printre care Casa de Vinuri Huși și Cramele Vincon, care contribuie semnificativ la prestigiul viticulturii din zonă.

Soiurile de struguri în Podgoria Huși

Soiurile de struguri cultivate în Podgoria Huși sunt extrem de diverse și includ atât soiuri tradiționale românești, cât și soiuri internaționale recunoscute. Printre acestea se numără Aligote, Aromat de Iași, Băbească Gri, Chardonnay, Crâmpoșie, Donaris, Fetească Albă, Fetească Regală, Frâncușă, Golia, Ozana, Pinot Gris, Riesling, Sauvignon Blanc, Zghihara de Huși, Traminer, Furmint, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Băbească Neagră, Burgund, Codană, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Șarbă, Grasă de Cotnari și Busuioacă de Bohotin.

Câteva premii obținute de vinul de Huși

În ceea ce privește recunoașterea internațională, la International Wine Contest Bucharest 2015, Zghihara de Huși 2014 a fost distinsă cu medalia de aur, cea mai înaltă distincție acordată în concurs printre toate soiurile de vinuri prezentate.

Aur Feteasca Alba 2006 – Festivalul Bachus 2006, argint
Sauvignon Blanc – Festivalul Bachus 2006, bronz
Experienta la export: Spania, Italia, Grecia, Rusia, Estonia, Austria

Această diversitate de soiuri, combinate cu condițiile climatice și solurile favorabile, contribuie la producția unei game variate de vinuri, de la cele albe proaspete și aromate, până la vinuri roșii robuste și vinuri dulci de excepție, care adaugă prestigiu și recunoaștere Podgoriei Huși în peisajul viticol românesc și internațional.

3. Domeniile Averești in Huși

În ultimul deceniu, Domeniile Averești au devenit un simbol al revitalizării viticulturii românești, marcând un nou capitol în istoria vinificației din Moldova. În anul 2010, Constantin Duluțe, cunoscut antreprenor cu rădăcini adânci în agricultura moldovenească, a preluat fostul combinat de vinificație din Huși. Această unitate de elită, celebră în anii ’70-’80 pentru vinurile sale de prestigiu, cum ar fi Busuioaca de Bohotin și Zghihară de Huși, a cunoscut o perioadă de declin în deceniile următoare.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Guvernul României a majorat bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru subvențiile APIA, zootehnie și irigații

Domeniile Averesti - Moldova Invest

Mică istorie și contemporanitate

În anul 1874, primele plantații de viță de vie au fost înființate la Averești, odată cu construirea cramei pe domeniile boierului Ștefan Negrutzi. Crama a fost înzestrată cu o pivniță impresionantă, având un culoar principal lung de aproape 150 de metri, dotat cu 5 arcade din piatră și 10 hrube secundare. Construcția utilizat caramidă și un amestec special de îngrășământ, nisip și lut, cu proprietăți excelente de absorbție a umidității.

În aceeași perioadă, a fost ridicat și conacul boieresc, care a supraviețuit până în prezent, devenind un simbol al cramei Averești. În curtea conacului, boierul Negrutzi a creat un parc dendrologic cu diverse specii de arbori, printre care castani, tei și salcâmi, alături de câteva specii rare aduse din străinătate.

După naționalizare, Centrul Viticol Averești a trecut sub administrarea GAS Averești și ulterior la IAS Huși. În prezent, Crama Averești este deținută de Constantin Duluțe. O investiție semnificativă de aproximativ 2 milioane de euro a fost făcută în linia de îmbuteliere, finalizată în 2011, marcând astfel relansarea centrului viticol ca Crama Averești.

Suprafața actuală de viță de vie a Cramei Averești se întinde pe aproximativ 570 de hectare, din care 400 de hectare sunt pe rod, evidențiind o continuă și solidă expansiune în producția de struguri și vinuri de calitate.

Domeniile Averești nu sunt doar un loc unde se produc vinuri, ci și o poveste de succes despre pasiune, perseverență și respect pentru tradiția viticolă românească. În prezent, peste 650 de hectare de viță nobilă se întind pe dealurile însorite ale Moldovei, iar o crama ultramodernă a fost construită pentru a asigura cele mai înalte standarde de producție și stocare a vinurilor.

Aici, în Moldova plină de veselie și generozitate, unde basmele și legendele își găsesc adăpost, soiurile autentice ca Zghihara și Busuioaca sunt îngrijite cu respect și mândrie. Aceste bijuterii ale patrimoniului oenologic românesc sunt acum reinterpretate în vinuri proaspete și rafinate, apreciate pentru calitățile lor unice: de la vinuri roze aromate și vinuri albe elegante, până la vinuri roșii complexe, cu taninuri delicate și arome florale subtile.

În fiecare pahar de vin Domeniile Averești se regăsește nu doar o experiență sensorială, ci și o poveste de dragoste pentru tradiție și inovație. Fiecare sticlă este rezultatul unei munci îndelungate și a unei pasiuni de neclintit pentru frumusețea și autenticitatea vinului moldovenesc.

Câteva premii

În cadrul celei de-a 31-a ediții a competiției mondiale „Mundus Vini”, desfășurată în perioada 1-4 septembrie 2022 la Neustadt, Germania, vinificatorii români s-au întors acasă cu un impresionant număr de medalii. România a obținut un total de 18 medalii, dintre care 10 de aur și 8 de argint, participând cu nu mai puțin de 79 de probe.

Dintre acestea, Domeniile Averești din Huși, Vaslui, parte a parteneriatului Wines of Romania, a obținut titlul „Best in Show”, cea mai mare distincție a competiției, și două medalii de aur pentru două dintre cele mai apreciate vinuri din recolta 2022: Fetească Regală și Busuioaca de Averești Diamond Selection.

4. Podgoriile și crama Dealul Bujorului

Crama Dealu Bujorului este o emblemă a viticulturii din județul Vaslui, România, cunoscută pentru vinurile sale de calitate și pentru peisajele pitorești ale podgoriilor în care sunt cultivate vițele de vie. Fondată pe o tradiție solidă și gestionată cu pasiune pentru vinificație, crama reprezintă o destinație apreciată atât de către localnici, cât și de către turiștii care doresc să descopere farmecul regiunii Moldovei.

podgoriile Bujorului - Moldova Invest

Crama Dealu Bujorului se distinge prin diversitatea sortimentelor de vinuri pe care le produce, incluzând atât vinuri roșii, cât și vinuri albe, fiecare reflectând caracteristicile unice ale terroir-ului local. Utilizarea tehnologiilor moderne și respectul pentru tradițiile viticole sunt fundamentale în procesul de producție, asigurând calitatea și consistența în fiecare sticlă.

Crama Dealu Bujorului, cunoscută și sub numele de Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru, este o entitate importantă în peisajul viticol din România. Fondată în anul 1977 și amplasată pe o suprafață de aproximativ 700 de hectare, stațiunea reprezintă un centru vital pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul viticulturii și vinificației.

În inima Moldovei, Crama Dealu Bujorului se distinge printr-o selecție remarcabilă de vinuri, fiecare capturând esența terroir-ului local. Printre vinurile lor albe se numără Babeasca Gri DOC-CMD, Fetească Albă DOC-CMD, Fetească Regală DOC-CMD, Muscat Ottonel DOC-CMD și Șarbă, fiecare exprimând subtilități unice și arome caracteristice.

Pe partea de vinuri roșii, Crama Dealu Bujorului oferă Merlot DOC-CT, Fetească Neagră DOC-CT, Cabernet Sauvignon DOC-CT, Babească Neagră DOC-CT, alături de un Burgund Mare și un vin Roze, toate reprezentând o combinație armonioasă între tradiție și inovație.

În același timp, alte branduri de vinuri precum Vinul Generalului, Prințesa Covurluiului și Peonia completează oferta, aducând o notă distinctivă pe piața vinicolă românească.

Soiurile de struguri utilizate reflectă diversitatea regiunii și includ Fetească Regală, Fetească Albă, Babeasca Gri, Șarbă, Muscat Ottonel, Riesling Italian, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Babească Neagră și Burgund Mare. Aceste soiuri îmbogățesc paleta de arome și caracteristici ale vinurilor, fiecare aducând propria sa contribuție la bogata tradiție viticolă a Moldovei.

Stațiunea este recunoscută pentru eforturile sale în cercetarea și îmbunătățirea soiurilor de struguri adaptate condițiilor locale, precum și pentru aplicarea celor mai noi tehnologii în procesul de vinificație. Acest lucru contribuie la producerea unor vinuri de înaltă calitate, care reflectă tradiția și potențialul viticol al regiunii Moldovei.

În plus față de producția de vinuri, crama este și o destinație turistică atrăgătoare. Vizitatorii au ocazia să exploreze viețile unde se cultivă strugurii, să înțeleagă procesul de vinificație și să deguste vinurile premiate într-un cadru autentic și relaxant. Crama Dealu Bujorului se remarcă și prin oferirea de tururi ghidate și evenimente speciale pentru a aduce vizitatorii mai aproape de arta și știința vinului.

În concluzie, Crama Dealu Bujorului nu este doar un producător de vinuri, ci și un ambasador al tradițiilor viticole românești și al frumuseții naturale a regiunii Moldovei, contribuind la promovarea culturii vinului și a patrimoniului viticol din România.

5. Podgoriile Rădeni

Una dintre regiunile viticole mai puțin cunoscute și totuși remarcabile din România se află pe dealurile Botoșanilor. Acest județ, cunoscut mai mult pentru iazuri și pentru creșterea animalelor, impresionează și în domeniul vinurilor, fie că vorbim despre soiuri nobile, fie despre cele tradiționale și autentice.
Când vine vorba despre vinurile din România, atenția este adesea îndreptată către celebrele zone viticole precum Murfatlar, Valea Prahovei, Vrancea și Cotnari, destinații cunoscute pentru tradiția și calitatea vinurilor lor. Cu toate acestea, există și alte regiuni viticole mai puțin cunoscute, dar la fel de bogate în vinuri de excepție și arome surprinzătoare.
Județul Botoșani este una dintre aceste regiuni, cu peisajul său generos de dealuri și coline acoperite de sol nisipos, condiții ideale pentru cultivarea viței de vie. În ultimii cinci ani, Botoșaniul a început să atragă atenția cu brand-uri viticole locale noi, alături de o varietate de vinuri tradiționale cu o istorie de câteva sute de ani.
podgoria Radeni - Moldova Invest
La intrarea în județul Botoșani, pe drumul care vine din fostul târg al Iașilor prin Târgu Frumos și Hârlău, se găsește localitatea Frumușica. Fondată în secolul al XV-lea, localitatea este legată de o legendă și de numele marelui voievod moldovean Ștefan cel Mare.

„Se spune că Ștefan cel Mare venea la mănăstirea Popăuți, pe care el a ridicat-o la Botoșani. Pe drumul său, s-a oprit la un han care era frecventat de negustori. În zonă mai erau doar câteva case. La han, a întâlnit o tânără hangiță. I-a plăcut de ea și a întrebat-o cum o cheamă. Ea a refuzat să-i spună. Ștefan a plecat, dar a numit zona Frumușica, după fata de la han”, povestește nea Ilie, un bătrân în vârstă de aproape 90 de ani din Frumușica.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Fonduri de 11 milioane de euro, prin ADR Nord-Est, pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale în orașe

Însă mai vechi decât localitatea în sine este vinul produs aici la Frumușica, în cătunul Rădeni. “Aici există viță de vie, care datează de pe vremea dacilor. Era răspândită pe toate dealurile din zonă”, susține Ilie Durneanu, un localnic din Rădeni.

Podgoriile din Rădeni au fost întotdeauna renumite pentru strugurii albi și pentru vinurile dulci și spumante obținute din aceștia.

„La noi, vinul cel mai cunoscut este cel de Rădeni. Avem vii care se întind pe o suprafață de 47 de hectare. Producem în principal Fetească Albă și Grasă de Cotnari”, explică Constantin Rădeanu.

Acest vin alb este considerat un soi nobil al dealurilor din zonă, susțin viticultorii și producătorii locali.

În decursul zecilor de ani, în special în perioada comunistă, prin procesul de colectivizare, suprafețele cultivate cu viță de vie din Rădeni au fost integrate celor de la Cotnari, al căror teritoriu este o prelungire naturală. Din acest motiv, la Rădeni se continuă să se producă vinuri din soiul Grasă de Cotnari. Aceste vinuri au fost tehnologizate și îmbuteliate la Cotnari și au fost comercializate sub denumirea de vin de Cotnari. Localnicii din Frumușica consideră că acest lucru a fost o mare nedreptate, mai ales că vinul alb de Rădeni, apreciat și degustat chiar de domnitorul Ștefan cel Mare, a câștigat premii, inclusiv internaționale, dar este comercializat sub marca Cotnari, fără a fi menționată originea sa specifică.

Dealurile Moldovei, un altfel de Toscana a României

În inima Moldovei, între Subcarpații Moldovei și Carpații de Curbură, se află o regiune viticolă de o frumusețe și o bogăție culturală remarcabilă: Dealurile Moldovei. Această regiune, cea mai mare și cea mai renumită din România, strălucește prin podgoriile ei încărcate de istorie și tradiție viticolă.

În lumea vinului există o veche zicală latină, „In vino veritas”, care sugerează că în vin se află adevărul. Aceasta poate fi reinterpretată astăzi în contextul turismului viticol, sub forma zicalei „In vino turistas”. Tot mai multe crame din întreaga lume, inclusiv din România, își deschid porțile către vizitatori în cadrul ofertelor de turism viticol. Aceste experiențe inedite permit turiștilor să exploreze podgoriile, să înțeleagă procesul de producție și de păstrare a vinului, să participe la degustări și sesiuni de pairing cu mâncăruri locale sau internaționale, să se bucure de liniște și relaxare în mijlocul naturii. Astfel, vinul nu mai este doar o băutură, ci devine o poartă către trăiri autentice și oameni pasionați de arta și știința vinificației.

Podgoriile Cotnari, Iași, Huși, Panciu, Odobești și altele, împreună cu centrele viticole de la Hlipiceni până la Răcăciuni, sunt puncte de atracție pentru iubitorii de vinuri fine și exploratori ai culturii vinului. Aici, vița de vie a fost cultivată de peste două milenii, o tradiție ce se confundă cu istoria locului. Vinurile produse în această regiune sunt variate, de la cele seci și rafinate până la cele dulci naturale, recunoscute internațional pentru echilibrul lor și bogăția aromatică.

Drumul vinului moldovean traversează peisaje pitorești și localități pline de farmec, oferind turiștilor o incursiune în cultura și gastronomia locală. Cramele și pivnițele binecunoscute, cum ar fi cele din Cotnari, unde se produc vinuri cu o tradiție seculară, sau cramele moderne din Panciu, cunoscute pentru vinurile lor premiate, sunt locuri de popas obligatorii pentru cei pasionați de vin. Turiștii și iubitorii de vinuri sunt invitați să descopere cramele pitorești, să guste vinurile premiate și să înțeleagă procesul de producție în crame tradiționale și moderne. Regiunea atrage prin peisajele sale fermecătoare, dar și prin ospitalitatea locuitorilor și bucatele tradiționale care însoțesc degustările de vin.
În ultimele decenii, regiunea Dealurilor Moldovei a cunoscut o transformare spectaculoasă, asemănătoare celei prin care a trecut Toscana în Italia. Investițiile în modernizarea cramelor și implementarea unor tehnologii avansate de vinificație au adus vinurile moldovenești pe harta internațională a vinurilor de calitate. De la soiurile tradiționale precum Feteasca Regală sau Busuioaca de Bohotin, până la introducerea de noi soiuri internaționale ca Merlot sau Chardonnay, regiunea s-a adaptat exigentelor pieței globale fără a-și pierde identitatea.

Astăzi, Dealurile Moldovei sunt recunoscute nu doar pentru vinurile lor excepționale, ci și pentru ospitalitatea viticultorilor și frumusețea peisajelor care înconjoară plantațiile. Turismul viticol a cunoscut o creștere semnificativă, atrăgând vizitatori din toate colțurile lumii dornici să descopere secretele vinificației moldovenești și să se bucure de experiențe memorabile în mijlocul naturii generoase.

Turismul viticol, alături de agroturism, turismul rural și de aventură, se află într-o ascensiune continuă, oferind oportunități remarcabile pentru cei pasionați de experiențe autentice și de conexiune cu natura. Cramele și podgoriile, de multă vreme puncte de atracție pentru iubitorii de vinuri și specialiștii în oenologie, au evoluat în destinații turistice cu adevărat diverse și captivante. Situate în peisaje pitorești, în regiuni cu relief variat, aceste locuri sunt atrăgătoare în orice sezon al anului.

În timp ce vizitează aceste temple ale vinului, turiștii descoperă nu doar vinuri aromate și complexe, ci și gastronomie locală autentică, care completează experiența culturală și gustativă. Atmosfera de tihnă și liniște, rar întâlnită în goana urbană de zi cu zi, adaugă o dimensiune de relaxare și reîncărcare spirituală, făcând turismul viticol o opțiune ideală pentru cei care caută o evadare din agitația cotidiană.

Ofertele atractive, pachetele turistice interesante și itinerariile inedite propuse de cramele și podgoriile din diverse regiuni au contribuit semnificativ la popularizarea acestui tip de turism. Astfel, turismul viticol nu doar că promovează patrimoniul viticol al unei regiuni, dar și îmbogățește experiențele turiștilor prin explorarea unor locuri unice, unde vinul devine un mijloc de conectare cu tradiția, natura și bucuriile simple ale vieții.

În concluzie, Dealurile Moldovei au devenit nu doar un loc de producție a vinurilor de elită, ci și o destinație de top pentru iubitorii de vin și pentru cei ce doresc să descopere frumusețea și autenticitatea unei regiuni ce poartă amprenta unei istorii bogate și a unei pasiuni neîntrerupte pentru vița de vie și vin.


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Național

To Top