În luna iulie, rata inflației a înregistrat o scădere sub pragul psihologic de 10%, ajungând la 9,4%. Această evoluție este chiar mai favorabilă decât prognozele economiștilor și a crescut încrederea acestora în privința perspectivei anului în curs.
Cu toate acestea, ecuația inflației se va complica semnificativ în anul viitor, în contextul campaniilor electorale pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, locale și europene.
Anul 2024 va aduce provocări majore în gestionarea inflației, având în vedere multiplele campanii electorale ce vor avea loc. Cu toate că estimarea și controlul inflației vor fi subiecte complexe, în centrul atenției se află cerințele de majorare a salariilor din sectorul bugetar. Aceste cereri vor reprezenta un test dificil pentru guvern, dată fiind dificultatea de a refuza solicitările venite din partea unor alegători influenți, care vor fi în același timp participanți activi în procesul de vot.
Astfel, pentru a menține inflația sub control în anul 2024, guvernul va fi nevoit să abordeze cu fermitate posibilitatea majorării salariilor în cadrul aparatului bugetar. Aceasta va fi o provocare delicată, deoarece va implica să refuze solicitările venite din partea unui segment important al societății care, în același timp, constituie baza electorală.
”Avansul consistent și puternic al salariilor ar putea complica povestea dezinflației pe măsură ce se apropie anul electoral 2024”, subliniază Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România.
Acesta se așteaptă ca salariul mediu net în România să urce în medie cu peste 15% la nivelul anului 2023.
În afară de sectoarele obișnuite care au înregistrat avansuri salariale peste medie în ultima perioadă (de exemplu, agricultura, serviciile IT, transporturile), în luna iunie s-a înregistrat o creștere uriașă de 28,7% a salariului din sectorul educației, ceea ce a impulsionat creșterea medie a salariilor din sectorul public general la 14%, nu departe de cea de 16,1% creșterea din sectorul privat.
După mai multe săptămâni de grevă în școli, Guvernul a stabilit în iunie creșteri salariale brute de 1.000 de lei – reprezentând un avans din creşterea pe viitoarea grilă pentru personalul didactic – și de 400 lei pentru personalul nedidactic din educație.
După săptămâni întregi de proteste în sistemul educațional, Guvernul a luat decizia în luna iunie de a implementa creșteri salariale brute semnificative. Aceste creșteri au constat într-un avans de 1.000 de lei pentru personalul didactic, care reprezintă o anticipare a viitoarei revizii a grilei salariale, și de 400 de lei pentru personalul nedidactic din domeniul educației.
Aceste acțiuni nu au fost izolate, deoarece solicitațiile pentru majorarea salariilor au fost promovate și în alte sectoare precum Poliția, Sănătatea și CFR-ul. Cu toate acestea, guvernul a reușit să aplaneze tensiunile cu sindicatele prin promisiuni de îmbunătățire a remunerației în viitor.
”Măsura în care avansul puternic al salariilor se va reflecta în inflație este încă neclară, având în vedere că se suprapune peste o perioadă de incertitudini fiscale, peste o încetinire economică și peste o perioadă cu dobânzi relativ ridicate, care sunt mai stimulative pentru cei care economisesc. Cu toate acestea este greu de crezut că nu va avea nici un efect. După cum a subliniat recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, inflația determinată de salarii s-ar putea dovedi destul de periculoasă și dificil de controlat, având în vedere că ar putea necesita o restricție suplimentară a cererii agregate prin intermediul unor rate ale dobânzii și mai mari”, a explicat Valentin Tătaru.