Drumul Talienilor, transformat din patrimoniu local în perspectivă de dezvoltare turistică regională prin programul VIA MOLDAVIA

CAPDR a continuat, la Mălini, seria reuniunilor teritoriale dedicate construirii micro-destinațiilor turistice din cadrul programului VIA MOLDAVIA

Întâlnirea din 21 septembrie 2026, consacrată Micro-destinației Drumul Talienilor, a reunit administrații locale, organizații de management al destinației, operatori turistici, reprezentanți ai sectorului silvic și antreprenori, cu obiectivul de a transforma resursele locale într-o ofertă turistică integrată, conectată la piață.

Drumul Talienilor – infrastructură istorică și coridor economic pentru turism

Reuniunea organizată la Cabana Direcției Silvice Suceava a pornit de la un reper cu o puternică identitate istorică și geografică: Drumul Talienilor, traseul montan care traversează Munții Stânișoarei și leagă zona Mălini, din județul Suceava, de Borca, în județul Neamț.

Numele drumului păstrează memoria meșterilor italieni care au participat la construirea sa la începutul secolului al XX-lea, în timpul domniei Regelui Carol I. Astăzi, această infrastructură istorică poate deveni baza unui coridor turistic capabil să conecteze două județe, mai multe comunități și categorii distincte de resurse economice.

În viziunea VIA MOLDAVIA, Drumul Talienilor nu este tratat doar ca un obiectiv turistic izolat, ci ca o axă în jurul căreia pot fi construite produse și circuite care reunesc patrimoniul natural și cultural, infrastructura, investițiile private, gastronomia și producția locală.

Extinderea micro-destinației către Fălticeni și localitățile din proximitate aduce în aceeași construcție patrimoniu istoric, cultură, tradiții agricole și o importantă componentă de producție și procesare agroalimentară.

În acest context, colaborarea dintre administrațiile județene Suceava și Neamț pentru valorificarea Drumului Talienilor constituie un fundament instituțional pentru dezvoltarea unui circuit turistic interjudețean.

Turismul ca economie locală: conectarea infrastructurii, serviciilor și producției

Una dintre direcțiile centrale ale reuniunii a fost trecerea de la simpla identificare a obiectivelor turistice la construirea unei economii locale conectate la fluxurile turistice.

Prin VIA MOLDAVIA, resursele din Mălini, Borca, Fălticeni, Baia, Berchișești și celelalte comunități din aria micro-destinației sunt analizate din perspectiva modului în care pot funcționa împreună.

Cazarea, gastronomia, patrimoniul, producția locală, experiențele în natură, evenimentele și serviciile turistice pot fi integrate într-o ofertă comună, cu potențialul de a crește durata șederii turiștilor și de a distribui cheltuielile acestora către mai multe sectoare ale economiei locale.

Această abordare urmărește inclusiv crearea unor noi oportunități comerciale pentru antreprenorii locali și dezvoltarea unor relații între producători, unități de cazare, restaurante, agenții de turism și alte componente ale lanțului valoric turistic.

Borca și Vitoria Lipan: literatura ca resursă pentru produse turistice

Borca aduce în Micro-destinația Drumul Talienilor o componentă culturală și literară distinctă.

Valea Bistriței și lumea satelor montane păstrează legături cu universul literar construit de Mihail Sadoveanu în romanul „Baltagul”. Povestea Vitoriei Lipan poate constitui punctul de plecare pentru circuite tematice care să combine literatura, peisajul montan, tradițiile, gastronomia și experiențele comunităților locale.

Participarea reprezentantului Primăriei Borca, Cezar Baciu, a reconfirmat deschiderea administrației locale pentru colaborarea cu Mălini și cu celelalte comunități din zonă.

Continuitatea participării Borca la reuniunile VIA MOLDAVIA – inclusiv la întâlnirea dedicată Văii Bistriței, desfășurată la Fărcașa – creează premisele unor circuite complementare care să conecteze Valea Bistriței, Drumul Talienilor și patrimoniul natural și cultural al Munților Stânișoarei.

Prezența reprezentanților Drumul Baltagului și Vitoria Lipan completează această perspectivă prin posibilitatea dezvoltării unor experiențe turistice inspirate din patrimoniul literar al regiunii.

Sectorul silvic și turismul de natură

Reuniunea a avut loc într-un spațiu pus la dispoziție de Direcția Silvică Suceava, iar perspectiva sectorului silvic a fost reprezentată de Marius Tofan, inginer silvic.

Pădurile Munților Stânișoarei reprezintă una dintre principalele resurse naturale ale micro-destinației. Peisajele forestiere, posibilitățile de drumeție, observarea naturii și activitățile de recreere pot contribui la dezvoltarea turismului activ și a turismului de natură.

VIA MOLDAVIA urmărește identificarea și integrarea unor astfel de experiențe în oferta regională, cu respectarea cadrului de administrare și protecție a fondului forestier.

Astfel, patrimoniul forestier poate completa oferta de cazare, gastronomie și agrement și poate contribui la diversificarea motivelor pentru care un turist alege să petreacă mai mult timp în regiune.

Mălini: investițiile private dau consistență ofertei

Măliniul dispune deja de o serie de investiții private în turism, iar reuniunea a permis identificarea unor operatori și produse care pot fi conectate în viitoarele circuite regionale.

De la hanuri și pensiuni până la cabane și servicii gastronomice, oferta locală poate răspunde unor segmente diferite de turiști și poate constitui baza unor pachete turistice integrate.

Hanul Drumul Talienilor

Administrat de Ionuț Nistor, Hanul Drumul Talienilor reprezintă una dintre investițiile locale orientate către dezvoltarea infrastructurii turistice și a serviciilor.

Prin infrastructura, confortul și serviciile oferite, unitatea poate avea un rol în viitoarele circuite VIA MOLDAVIA dedicate Măliniului și zonei Drumului Talienilor.

Pensiunea Măgura

Elena Dincu, administrator al Pensiunii Măgura, a prezentat disponibilitatea de implicare în dezvoltarea micro-destinației.

Cele două locații administrate, inclusiv o unitate cu profil premium, oferă variante complementare de cazare și experiențe pentru categorii diferite de vizitatori.

Integrarea lor în circuite regionale poate crea conexiuni între serviciile de cazare și obiectivele naturale, culturale și gastronomice ale micro-destinației.

Leaf Chalet

Leaf Chalet, reprezentat de Alexandra Vicol, propune trei cabane amplasate pe un versant la poalele pârtiei de la Mălini.

Poziționarea, arhitectura și apropierea de natură creează un produs turistic orientat către turiștii interesați de liniște, intimitate și peisaj montan. Unitățile pot fi integrate în circuite adresate familiilor, cuplurilor și celor interesați de experiențe de cazare în natură.

La Veliceasa – gastronomia ca parte a lanțului valoric

Cristi Veliceasa, reprezentant al La Veliceasa, aduce în construcția micro-destinației componenta gastronomică.

Serviciile de servire a mesei, pregătirea și distribuția preparatelor pot conecta furnizorii gastronomici cu turiștii cazați inclusiv în alte unități din Mălini.

Această colaborare permite dezvoltarea unor pachete turistice complete și creează oportunități pentru ca o parte mai mare din cheltuiala turistului să rămână în economia locală.

Fălticeni: producția agroalimentară poate intra în circuitul turistic

Participarea lui Cosmin Ilie, administrator public al municipiului Fălticeni, a adus în discuție una dintre cele mai importante componente economice ale micro-destinației: conectarea producției locale la turism.

Zona Fălticeniului are o tradiție în cultivarea merelor, iar activitățile economice asociate producției și procesării fructelor pot deveni parte a ofertei turistice.

Producătorii de mere, unitățile de procesare și întreprinderile care realizează sucuri naturale și alte produse derivate pot deveni furnizori pentru hotelurile, pensiunile și restaurantele incluse în rețeaua turistică.

În cadrul reuniunii, administrația locală și-a exprimat disponibilitatea de a susține participarea producătorilor locali la program.

Au fost menționați în mod special Raitar și Rogelya – Carmangeria Fălticeni, invitați să devină parteneri ai programului și să își valorifice produsele prin rețeaua turistică regională.

Pentru producători, această integrare poate însemna noi canale de comercializare, iar pentru operatorii turistici – acces la produse regionale care pot fi incluse în meniuri, pachete și experiențe gastronomice.

Un reper imediat este Festivalul Mărului, programat pentru 1 octombrie la Fălticeni, eveniment care pune în valoare tradiția pomicolă și producătorii locali.

Baia – patrimoniu medieval și potențial pentru turism cultural

Participarea reprezentanților Primăriei Baia a adus în discuție patrimoniul uneia dintre localitățile cu importanță majoră pentru istoria Moldovei.

Cunoscută drept prima capitală a Moldovei, Baia dispune de un patrimoniu istoric care poate deveni parte a unor circuite culturale regionale.

Administrația locală și-a exprimat interesul pentru o atenție sporită acordată conservării, restaurării și valorificării vestigiilor și obiectivelor de patrimoniu.

În cadrul VIA MOLDAVIA, Baia poate fi conectată cu Fălticeni, Mălini, Drumul Talienilor și celelalte repere naturale și culturale ale regiunii, contribuind la diversificarea ofertei turistice.

O rețea de actori locali, nu doar o listă de obiective

Reuniunea de la Mălini a reunit reprezentanți ai administrației publice, organizațiilor de management al destinației, operatorilor de cazare și gastronomie, sectorului silvic și mediului de afaceri.

Au participat Ion Ștefanovici, președinte CAPDR; Maria Tomescu, reprezentant al Primăriei Baia; Cosmin Ilie, administrator public al municipiului Fălticeni; Florin Hogea, viceprimarul comunei Berchișești; Robert Schoder, reprezentant al OMD Bucovina; Arsineta Iosanu, Pensiunea Floare de Mălin; Elena Dincu, Pensiunea Măgura; Ionuț Nistor, Hanul Drumul Talienilor; Alexandra Vicol, Cabana Leaf Chalet; Cristi Veliceasa, La Veliceasa; Lio Aanei și Petru Mitocaru, Vitoria Lipan; Viorel Stan, Drumul Baltagului; Cezar Baciu, Primăria Borca; și Marius Tofan, inginer silvic, reprezentant al Ocolului Silvic.

Diversitatea participanților este relevantă din perspectiva dezvoltării economice a destinației: o ofertă turistică funcțională nu poate fi construită exclusiv prin promovare, ci presupune existența unei rețele de servicii, antreprenori, producători, administrații și comunități care contribuie la experiența turistului.

De la resursă la produs: metodologia SELECTĂM → VALIDĂM → CONSTRUIM → TESTĂM → VINDEM

Un element central al procesului VIA MOLDAVIA îl reprezintă transformarea resurselor locale în produse turistice comercializabile.

Metodologia propusă este:

SELECTĂM → VALIDĂM → CONSTRUIM → TESTĂM → VINDEM.

Pentru fiecare produs sunt analizate elemente concrete: traseul, serviciile incluse, capacitatea, perioada de funcționare, prețul orientativ, publicul-țintă și canalul de comercializare.

Prin această abordare, o experiență locală nu rămâne doar o atracție prezentată într-un material de promovare, ci poate fi transformată într-un produs care poate fi oferit turistului, unei agenții sau unui operator de turism.

Pentru Drumul Talienilor, procesul va permite identificarea combinațiilor de resurse și experiențe care pot genera produse turistice clare și atractive.

Digitalizarea ofertei: de la hartă la aplicație

O altă componentă importantă a programului este digitalizarea informației colectate în teritoriu.

În fluxul VIA MOLDAVIA, informațiile trec prin etape de propunere, profilare, validare, traducere, publicare și actualizare, înainte de a fi integrate în back-office și puse ulterior la dispoziția turistului prin aplicație.

Obiectivul este ca informația turistică să devină utilizabilă: turistul să poată identifica opțiuni, compara servicii, construi trasee și lua decizii în funcție de timp, buget și interese.

În cazul Drumului Talienilor, această componentă digitală poate conecta micro-destinația la o rețea mai largă de experiențe din Regiunea Moldovei.

De la reuniunea teritorială la piață

Pentru VIA MOLDAVIA, reuniunea din teritoriu reprezintă doar o etapă dintr-un proces mai amplu.

Informațiile identificate la Mălini vor fi transformate în produse și pachete, urmând să fie pregătite pentru prezentarea în cadrul Târgului Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, programat în perioada 26–28 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului din București.

Evenimentul va crea cadrul pentru prezentarea produselor, întâlniri B2B și dialog cu agenții de turism, operatori, parteneri și reprezentanți ai pieței.

Prin urmare, Drumul Talienilor este pregătit să fie prezentat nu doar ca un teritoriu cu resurse naturale și culturale, ci ca o micro-destinație în proces de structurare, cu produse și experiențe care pot fi integrate în circuite turistice.

Ce se construiește concret

Procesul VIA MOLDAVIA urmărește obținerea unei imagini operaționale a micro-destinației: ce există, unde se află, cum poate fi accesat, cum poate fi conectat și ce poate deveni produs turistic.

Printre rezultatele urmărite se află:

• harta operațională a micro-destinației;
• registrul inițial al atracțiilor și serviciilor;
• identificarea conexiunilor cu alte teritorii;
• primele trasee și circuite;
• primele fișe de produse turistice;
• identificarea informațiilor necesare pentru back-office;
• pregătirea ofertelor preliminare pentru târg și întâlnirile B2B;
• stabilirea responsabilităților locale pentru actualizarea informației.

Finalitatea economică este ca informația despre teritoriu să poată fi transformată într-o decizie de călătorie și, ulterior, într-o tranzacție turistică: unde merge turistul, ce vizitează, unde se cazează, unde mănâncă, ce experiențe cumpără, cât timp rămâne și către ce altă destinație își continuă călătoria.

Drumul Talienilor în rețeaua regională VIA MOLDAVIA

Reuniunea din 21 septembrie se înscrie într-un calendar amplu de dezvoltare a VIA MOLDAVIA – Ruta de Nord.

Seria a început la Târgu Neamț, la 1 septembrie, pentru RN-02 – Târgu Neamț – Cetatea Neamț, mănăstirile și Ținutul Zimbrilor, și a continuat la Bicaz, pe 3 septembrie, pentru RN-01.

Au urmat Valea Trotușului, la Slănic Moldova, pe 8 septembrie, Ariniș și domeniul schiabil Gura Humorului, pe 10 septembrie, Cetatea Suceava – Municipiul Suceava, pe 14 septembrie, și Valea Bistriței, la Fărcașa, pe 18 septembrie.

După reuniunea de la Mălini, calendarul prevede RN-08 – TransRarău și domeniul schiabil, pe 25 septembrie, la Vama, apoi RN-05 – Ținutul Mănăstirilor, pe 28 septembrie, la Sucevița.

În octombrie sunt programate reuniuni pentru RN-04 – Bazinul Dornelor, pe 2 octombrie, RN-14 – Chișinău, Republica Moldova, pe 6 octombrie, și RN-10 – Botoșani cultural, pe 9 octombrie. Datele pentru RN-11 – Iași și RN-15 – Lacul Roșu urmează să fie confirmate.

Componenta de la Chișinău, programată la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova, introduce explicit dimensiunea transfrontalieră România–Republica Moldova în rețeaua VIA MOLDAVIA.

O nouă etapă pentru economia turistică a Moldovei

Pentru CAPDR, reuniunea de la Mălini se înscrie într-un proces în care dezvoltarea turistică este privită din perspectiva conectării teritoriului la piață.

Drumul Talienilor poate lega două județe și mai multe comunități, dar și domenii economice diferite: turism, producție agroalimentară, gastronomie, servicii, cultură și activități în natură.

Prin această logică, dezvoltarea micro-destinației nu presupune doar creșterea vizibilității unui obiectiv, ci construirea unei rețele economice locale în jurul fluxurilor turistice.

Modelul VIA MOLDAVIA urmărește ca fiecare teritoriu să își construiască oferta, ca ruta să o conecteze regional, iar rețeaua și instrumentele digitale să o apropie de turist și de piața turistică.

În cazul Drumului Talienilor, procesul început la Mălini creează premisele pentru transformarea unui traseu cu valoare istorică într-o micro-destinație capabilă să conecteze patrimoniu, investiții, servicii, producție locală și experiențe turistice.

Micro-destinația construiește oferta locală. Ruta o conectează regional. Rețeaua o validează. Aplicația o personalizează pentru turist. Piața o transformă în produs comercial.