1. Sectorul Energetic și Tranziția Verde
România este implicată activ în tranziția energetică și decarbonizare. Europa depinde semnificativ de tehnologia chineză pentru energia verde, cum ar fi panourile solare și echipamentele energetice. Orice tensiune comercială are un impact direct asupra proiectelor de energie verde din România.
Exemplu Concret:
Proiectul de Energie Solară la Complexul Energetic Oltenia:
În luna mai 2023, două companii chineze majore, LONGi și Shanghai Electric Group, s-au retras dintr-un contract important pentru echiparea unor parcuri solare în cadrul Complexului Energetic Oltenia.
Detalii despre Proiectele Energetice:
- Proiectul de Energie Solară la Complexul Energetic Oltenia
- Obiectiv: Instalarea a 455 MW de energie solară.
- Valoare Contract: 375 milioane de euro.
- Scop: Sprijinirea procesului de decarbonizare a Complexului Energetic Oltenia, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, prin tranziția de la energie pe bază de cărbune la energie regenerabilă.
Companiile Chineze Implicate:
1. LONGi:
- Profil: Cel mai mare producător de panouri solare din lume.
- Cifra de Afaceri în 2023: 16,5 miliarde de euro.
- Rol în Proiect: Furnizarea de panouri solare pentru echiparea parcurilor solare.
2. Shanghai Electric Group:
- Profil: Conglomerat de soluții și echipamente energetice.
- Cifra de Afaceri în 2023: 15 miliarde de euro.
- Rol în Proiect: Furnizarea de echipamente și soluții energetice pentru implementarea parcurilor solare.
Motivele Retragerii Companiilor Chineze
Retragerea celor două companii chineze a fost declanșată de o investigație demarată de Comisia Europeană legată de procesul de licitație pentru aceste proiecte. Aceasta arată cum disputele economice și politice internaționale pot influența direct proiectele de infrastructură și energie la nivel local, în acest caz afectând un proiect important pentru decarbonizarea și modernizarea sectorului energetic din România.
- Companiile Retrase: LONGi și Shanghai Electric Group.
- Anunțul Retragerii: Companiile chineze s-au retras la scurt timp după ce Comisia Europeană a lansat două investigații aprofundate asupra contractului.
- Regulamentul privind Subvențiile Străine (FSR): Comisia Europeană a declanșat investigațiile în baza acestui regulament, care a intrat în vigoare anul trecut.
- Cerințe ale FSR:
- Întreprinderile trebuie să notifice licitațiile lor de achiziții publice în UE dacă valoarea contractului depășește 250 milioane de euro.
- Dacă societatea a primit contribuții financiare străine de cel puțin 4 milioane de euro dintr-o țară terță în ultimii trei ani anteriori notificării.
Scopul Regulamentului privind subvențiile străine și notificările chineze
- Scopul Regulamentului: Asigurarea că licitațiile publice nu sunt denaturate de subvențiile străine.
- Notificările Chineze: Investigațiile au fost declanșate ca urmare a notificărilor depuse de companiile chineze implicate în proiect.
Efectele asupra României
- Întârzieri în Proiect: Retragerea companiilor chineze afectează direct calendarul de implementare a proiectului de tranziție energetică al CE Oltenia.
- Costuri Crescute: Necesitatea de a găsi noi parteneri pentru proiect poate duce la creșteri de costuri și întârzieri suplimentare.
- Dependință de Importuri: Cazul subliniază dependența Europei de tehnologia și echipamentele din China, în contextul tensiunilor comerciale globale.
- Complexitatea Tranziției Energetice: România trebuie să navigheze aceste provocări pentru a avansa în procesul de decarbonizare, esențial pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu ale UE.
Detalii despre proiect și investitori
În 2025, în județul Gorj și într-o locație din Dolj unde anterior funcționau exploatări miniere și un depozit de cenușă, sunt planificate patru parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 450 MW. Aceste proiecte reprezintă o tranziție semnificativă către energie verde în România, echivalentă cu aproximativ o treime din producția totală a celor peste 100.000 de români care au instalat panouri fotovoltaice și au devenit prosumatori.
Investiția este coordonată de statul român prin intermediul Complexului Energetic Oltenia (CEO), care deține 50% din acțiunile firmei beneficiare a proiectului. Cealaltă jumătate a acțiunilor aparține grupului austriac OMV, cu capital majoritar. Costul total al proiectului se ridică la aproape 400 de milioane de euro, din care 70% provin din fonduri europene, subliniind angajamentul UE pentru promovarea energiei regenerabile și reducerea dependenței de sursele tradiționale de energie.
Opt companii sau asocieri de companii au depus oferte pentru construirea celor patru parcuri fotovoltaice planificate. Dintre acestea, șapte au indicat că sunt capabile să construiască toate cele patru parcuri, în timp ce o companie a specificat că poate executa doar proiectul de la Ișalnița, situat pe terenul termocentralei cu același nume din apropierea Craiovei.
Ofertele depuse vor fi evaluate din punct de vedere tehnic până la data de 21 mai 2024. Procesul de evaluare va implica verificarea capacităților tehnice ale firmelor, inclusiv experiența în proiecte similare și soluțiile tehnologice propuse pentru fiecare parc fotovoltaic.
După evaluarea tehnică, licitațiile vor fi atribuite în funcție de mai mulți factori, cu accent pe criterii care includ randamentul de producție și producția medie anuală de energie a sistemelor fotovoltaice propuse. Aceste aspecte vor reprezenta 70% din criteriile de evaluare, în timp ce prețul va conta doar în proporție de 30%. Această abordare subliniază importanța eficienței și performanței sistemelor fotovoltaice în selecția finală a contractantului pentru proiectele energetice importante din România.
Liderii asocierilor ofertante sunt:
- Girisim Elektrik San. Taah (Turcia),
- Ameresco Sunel Energy (SUA),
- Electrogrup (România),
- Shanghai Electric Hong Kong International Engineering Company Limited (China),
- Actual Connect S.R.L (România),
- Multigrup Activ Distribution (România),
- Enevo Group (România),
- Restart Energy One (România).
Două dintre aceste companii, Shanghai Electric Hong Kong și Enevo Group, sunt cele investigate de Comisia Europeană (CE).
Shanghai Electric este deținută și controlată, printr-o companie intermediară, de Comitetul de supraveghere și gestionare a industriei din Shanghai, o entitate deținută de stat și subordonată Guvernului Popular Central Chinez.
Enevo, care are sediul în București, este anchetată deoarece a depus oferta alături de o firmă cu legături în China, Longi Solar Technologie.
Compania românească are doi acționari: Ștefan Brașoveanu și Daniel Pîrvulescu.
Ambii sunt administratori sau asociați și la alte companii din energie. Pîrvulescu a fost membru al Consiliului de Supraveghere de la Transelectrica, companie a statului român responsabilă de rețeaua de electricitate.
2. Investiții și Parteneriate Strategice
Războiul comercial poate influența investițiile chineze în România. China este un investitor important în infrastructură și tehnologie, iar tensiunile cu SUA și UE pot reduce fluxul de capital chinez în țară. În același timp, SUA ar putea exercita presiuni asupra României pentru a limita cooperarea economică cu China, afectând proiecte strategice.
3. Comerț și Exporturi
Disputele comerciale afectează lanțurile de aprovizionare globale, influențând negativ exporturile românești. Restricțiile impuse asupra importurilor de tehnologie și componente din China pot crea blocaje și întârzieri, afectând producătorii locali. De asemenea, tarifele impuse reciproc între China și SUA pot modifica fluxurile comerciale, redirecționând produsele către piețele europene și creând presiune concurențială asupra producătorilor români.
4. Sectorul Auto și Industrial
România are o industrie auto semnificativă, iar componentele provenite din China joacă un rol important în lanțul de producție. Tensiunile comerciale pot duce la creșterea costurilor pentru piese și componente, afectând profitabilitatea și competitivitatea producătorilor auto din România.
Comisia Europeană desfășoară o investigație antisubvenție privind producția chineză de vehicule electrice, ceea ce ar putea conduce la creșterea tarifelor pentru importurile din China în acest sector. De asemenea, Bruxelles-ul ia în considerare măsuri de sprijin de urgență pentru industria europeană de panouri solare, inclusiv o posibilă anchetă antidumping.
Conceptul de „de-risking” adoptat de UE implică diversificarea surselor de aprovizionare cu produse-cheie și o analiză mai strictă a investițiilor chineze în contextul securității naționale. Aceste măsuri sunt percepute de Beijing ca fiind protecționism disimulat, iar China a criticat deschis aceste inițiative, acuzând Uniunea Europeană de aplicare de politici discriminatorii.
Preocupările Occidentului sunt accentuate de superioritatea tehnologică a vehiculelor electrice chinezești în comparație cu cele produse în alte economii avansate. Această competiție intensificată în sectorul vehiculelor electrice reflectă nu doar interesele economice, ci și preocupările legate de securitatea tehnologică și industrială.
În ciuda tensiunilor, există și eforturi pentru gestionarea acestor conflicte. Negociatorii comerciali din UE și China își propun să evite escaladarea și să mențină un cadru de colaborare construit pe reciprocitate și avantaje comerciale. Totuși, există riscuri evidente de escaladare, iar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, subliniază necesitatea unei abordări echilibrate pentru a evita o decuplare economică între cele două mari economii.
Disputele comerciale dintre China și UE au potențialul de a afecta comerțul global într-o perioadă în care ambele părți își afirmă politici economice și strategii industriale distincte. Monitorizarea atentă a acestor dezvoltări rămâne crucială pentru anticiparea impactului asupra economiilor globale și a relațiilor comerciale internaționale.
5. Tehnologie și Telecomunicații
Companiile chineze, cum ar fi Huawei, sunt actori majori în sectorul telecomunicațiilor din România. Presiunile SUA pentru excluderea tehnologiei chineze din infrastructurile critice pot afecta dezvoltarea rețelelor 5G și a altor tehnologii de telecomunicații, având repercusiuni asupra digitalizării și inovării.
6. Politica și Securitatea Națională
Războiul comercial are și dimensiuni geopolitice. România, ca membru al UE și NATO, trebuie să echilibreze relațiile cu SUA și UE, pe de o parte, și cu China, pe de altă parte. Deciziile politice influențate de aceste tensiuni pot avea implicații asupra securității naționale și politicii externe.
7. Piața Muncii și Transferul de Tehnologie
Închiderea sau reducerea activității unor investiții chineze poate afecta locurile de muncă și transferul de tehnologie în România. Accesul la tehnologii avansate și know-how chinezesc este esențial pentru dezvoltarea unor sectoare emergente, iar restricțiile comerciale pot limita aceste oportunități.
8. Implicarea în Proiecte de Infrastructură
Proiectele majore de infrastructură, cum ar fi autostrăzile, căile ferate și porturile, unde companiile chineze sunt adesea competitori importanți, pot fi afectate de tensiunile comerciale. Acest lucru poate duce la întârzieri în finalizarea proiectelor sau la creșterea costurilor, având în vedere necesitatea de a găsi alți parteneri de proiectare și construcție.
Concluzie
Efectele războiului comercial China-SUA-UE asupra României sunt complexe și multidimensionale, influențând economia, investițiile, comerțul și politica națională. Retragerea companiilor chineze din proiectul de energie solară al CE Oltenia evidențiază vulnerabilitățile create de dependența de tehnologia și echipamentele importate din China. România trebuie să navigheze cu grijă aceste tensiuni, adaptându-se la noile realități economice și geopolitice, pentru a-și proteja interesele și a asigura dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale.
