Erste: România, printre cele mai expuse state din Europa Centrală și de Est la riscurile climatice care afectează energia nucleară. Cernavodă depinde direct de debitul Dunării

România se află printre statele din Europa Centrală și de Est cele mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice asupra producției de energie nucleară, din cauza dependenței Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă de apa Dunării pentru răcirea reactoarelor

Concluzia aparține unei analize realizate de economiștii Erste, care avertizează că perioadele de secetă severă și valurile de căldură pot afecta direct funcționarea unor capacități strategice de producere a energiei electrice.

Evaluarea vine într-un moment sensibil pentru România, după ce autoritățile au fost nevoite să intervină în ultimele zile pe Dunăre, în zona Cernavodă, pentru a menține un nivel suficient al apei necesar funcționării în siguranță a centralei nucleare.

Cernavodă, Paks și Kozlodui – cele mai vulnerabile centrale din regiune

Analiza Erste evidențiază faptul că nivelul de expunere al centralelor nucleare din Europa Centrală și de Est diferă în funcție de tehnologia de răcire utilizată.

Cele mai vulnerabile sunt centralele care folosesc sisteme de răcire directă cu apă preluată din Dunăre, respectiv:

• Cernavodă (România);
• Paks (Ungaria);
• Kozlodui (Bulgaria).

Aceste instalații utilizează un sistem de răcire cu circuit deschis („once-through cooling”), prin care volume foarte mari de apă sunt captate direct din fluviu pentru răcirea condensatoarelor și apoi sunt evacuate înapoi în cursul de apă.

Potrivit economiștilor Erste, această tehnologie face centralele extrem de sensibile atât la scăderea debitului Dunării, cât și la creșterea temperaturii apei.

„Centralele care se bazează pe răcirea directă cu apă din râu, precum Paks din Ungaria, Kozlodui din Bulgaria și Cernavodă din România, sunt foarte vulnerabile la condițiile de mediu. Debitele scăzute și temperaturile ridicate ale apei le amenință frecvent funcționarea, impunând reduceri temporare de putere sau chiar opriri pentru protejarea echipamentelor și a ecosistemelor locale”, arată analiza Erste.

Un risc energetic cu implicații economice

Pentru România, vulnerabilitatea Centralei de la Cernavodă nu reprezintă doar o problemă tehnică, ci și una economică și strategică.

Energia nucleară furnizează o parte importantă din producția națională de electricitate, iar orice reducere de putere trebuie compensată prin alte surse de producție sau prin importuri, cu efecte asupra costurilor energiei și asupra stabilității Sistemului Energetic Național.

În contextul temperaturilor extreme și al secetei din această vară, presiunea asupra infrastructurii energetice a devenit una dintre principalele provocări pentru autorități.

De ce sunt mai expuse centralele de pe Dunăre

Sistemul de răcire cu circuit deschis este eficient din punct de vedere tehnic și economic, însă necesită cantități foarte mari de apă.

Procesul presupune:

• captarea apei direct din fluviu;
• utilizarea acesteia pentru răcirea instalațiilor;
• evacuarea apei înapoi în râu.

Atunci când debitul Dunării scade semnificativ sau temperatura apei depășește anumite limite, operatorii sunt obligați să reducă puterea reactoarelor pentru a respecta standardele de siguranță nucleară și de protecție a mediului.

Cehia și Slovacia au investit în sisteme mai reziliente

În contrast, centralele nucleare din Cehia și Slovacia utilizează sisteme de răcire cu circuit închis, bazate pe turnuri de răcire.

Această tehnologie recirculă aceeași apă în instalație, necesitând doar completarea pierderilor rezultate prin evaporare. În consecință, dependența de debitele râurilor este considerabil redusă.

Potrivit Erste, această diferență tehnologică oferă un avantaj important în perioadele de secetă.

Mai mult, Cehia și-a consolidat securitatea alimentării cu apă prin infrastructuri dedicate, inclusiv sistemul de acumulări Dalešice–Mohelno, construit pentru a susține funcționarea centralei nucleare Dukovany.

Și reactoarele de la Mochovce și Bohunice, din Slovacia, utilizează sisteme similare de răcire recirculantă.

Slovenia utilizează un sistem hibrid

Raportul menționează și centrala nucleară Krško din Slovenia, care utilizează un sistem hibrid de răcire.

Apa râului Sava este combinată cu instalații auxiliare de răcire, ceea ce reduce expunerea la variațiile hidrologice și oferă o flexibilitate operațională mai mare în perioadele cu temperaturi extreme.

Energia nucleară rămâne pilonul securității energetice regionale

Economiștii Erste subliniază că Europa Centrală și de Est se numără printre regiunile cu cea mai mare pondere a energiei nucleare în producția de electricitate, fiind depășită doar de Franța.

Acest lucru transformă reziliența infrastructurii nucleare într-o componentă esențială a securității energetice regionale.

Totodată, diferențele dintre tehnologiile de răcire explică de ce impactul schimbărilor climatice nu este uniform în întreaga regiune. Țări precum Cehia și Slovacia au reușit să limiteze riscurile prin investiții în sisteme moderne de răcire și infrastructuri dedicate alimentării cu apă, în timp ce România, Ungaria și Bulgaria rămân mai dependente de evoluția debitului Dunării.

Adaptarea infrastructurii energetice devine o prioritate

Analiza Erste evidențiază că schimbările climatice nu mai reprezintă doar o provocare de mediu, ci și una de infrastructură critică și competitivitate economică.

Pentru România, experiența acestei veri demonstrează că securitatea energetică este tot mai strâns legată de evoluția condițiilor hidrologice. Într-un context în care episoadele de secetă și caniculă sunt estimate să devină mai frecvente, investițiile în adaptarea infrastructurii energetice și în diversificarea surselor de producție vor deveni esențiale pentru menținerea stabilității Sistemului Energetic Național și pentru reducerea vulnerabilităților generate de schimbările climatice.