Connect with us

Eurostat: Comparativ cu situaţia din 2022, proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 0,5 puncte

targ cariere - Moldova Invest

Național

Eurostat: Comparativ cu situaţia din 2022, proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 0,5 puncte

Forumul Economic Regional Moldova 2024 – Vatra Dornei, 4–6 iulie

În anul 2023, peste o zecime (11,2%) dintre tinerii (15-29 ani) din Uniunea Europeană nu erau angajați, nu erau în proces de educație sau formare, fiind clasificați ca NEETs. Datele Eurostat publicate joi arată că această proporție variază considerabil între statele membre, situându-se între 4,8% în Olanda și 19,3% în România, conform Agerpres. Comparativ cu situaţia din 2022, proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 0,5 puncte.

Comparativ cu situaţia din 2022, proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 0,5 puncte

România se numără printre statele membre ale UE cu cele mai mari rate de șomaj în rândul tinerilor și NEET, o situație care afectează economia și viitorul acestora. Articolul analizează cauzele principale ale șomajului în rândul tinerilor, politici actuale la nivel european și național pentru combaterea șomajului și integrarea tinerilor pe piața muncii, precum și posibile soluții pentru facilitarea acestui proces.

Tineretul a fost întotdeauna considerat „viitorul” unei țări, dar provocarea actuală constă în tranziția acestora către „prezent”, mai ales în ceea ce privește integrarea lor pe piața muncii.

Problema șomajului ridicat și a persistenței fenomenului NEET în rândul tinerilor din România este una recurentă în ultimele decenii, exacerbată de criza financiară globală din 2008. Această situație afectează nu doar stabilitatea socială, prin creșterea ratei șomajului și demoralizarea tinerilor, dar și economia, prin instabilitatea pieței muncii și costurile crescute de asistență socială. Politic, șomajul în rândul tinerilor poate contribui la migrația forțată și instabilitatea socială.

În acest context, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor este un obiectiv major la nivel internațional și european. În România, în anul 2022, rata de ocupare a populației active (15-64 ani) a înregistrat o creștere la 63,1%, comparativ cu anul precedent, însă rămâne o discrepanță semnificativă între ratele de ocupare ale bărbaților (71,5%) și ale femeilor (54,4%), iar cea mai mică rată de ocupare este înregistrată în rândul tinerilor (15-24 ani).

Nivelurile cele mai ridicate ale ratei de ocupare sunt observate printre absolvenții de învățământ superior (89,5%), urmați de cei cu educație medie (64,6%) și cei cu educație scăzută (36,6%). Evoluția ratei de ocupare pe grupe de vârstă a demonstrat variații semnificative între regiuni, iar acestea indică nevoia de politici adaptate și intervenții specifice pentru a sprijini tinerii în integrarea pe piața muncii și în dezvoltarea profesională.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Datoria externă a României a ajuns la 175 miliarde de euro

În acest context, creşterea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor este un obiectiv internaţional şi european, precum şi o adevărată provocare la nivel naţional.

Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei de 15-74 ani pe grupe de vârstă (în procente)

statistica - Moldova Invest

Până în prezent, progresele în reducerea ratei NEET în Uniunea Europeană au fost semnificative, scăzând de la o medie de 16,7% în 2013 la 12,4% în 2023. Totuși, multe state membre rămân departe de obiectivul stabilit la nivel european de a atinge o rată NEET de 9% până în 2030.

Țări precum Olanda (cu o rată de 4,8%), Suedia (5,8%), Malta (7,6%), și Slovenia (8,2%) se numără printre cele care au reușit să se apropie sau să atingă acest obiectiv. În schimb, state precum România continuă să înregistreze rate ridicate ale tinerilor NEET, cu 20,6%, fiind mult peste media europeană. Acest fenomen nu afectează doar economia, dar și perspectivele individuale ale tinerilor, contribuind la inechități sociale și economice.

Planul de acțiune al UE pentru piața muncii și sistemele de protecție socială își propune să creeze condiții mai echitabile pentru toți cetățenii europeni, inclusiv tinerii, și să faciliteze integrarea acestora pe piața muncii. Este esențial ca statele membre să implementeze politici active de ocupare și educație, adaptate la specificul fiecărei regiuni, pentru a asigura un viitor mai stabil și prosper pentru tineretul european.

Așa cum era de așteptat, în România și Cehia s-au observat cele mai mari diferențe între sexe în ceea ce privește proporția tinerilor NEET, cu o preponderență mai mare a femeilor în această categorie. La nivelul Uniunii Europene, ponderea tinerilor NEET a fost mai mică în orașe (10,9%), aproape egală în suburbiile (12,2%) și puțin mai ridicată în zonele rurale (12,6%). Cele mai mari diferențe în ratele NEET între mediile urban și rural în termeni de puncte procentuale au fost înregistrate în România și Bulgaria.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Guvernul României extinde programul IMM Plus și facilitează refinanțarea creditelor Prima Casă/Noua Casă

Eurostat: Suntem pe ultimul loc în UE la învățat și muncit

Mai mult de o zecime (11,2%) dintre tinerii (15-29 ani) din Uniunea Europeană nu erau ocupaţi, în educaţie sau formare, aşa-numiţii NEETs, în anul 2023, însă în rândul statelor membre această proporţie variază între 4,8% în Ţările de Jos şi 19,3% în România, arată datele publicate joi de Eurostat, notează Agerpres.

Comparativ cu situaţia din 2022, proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 0,5 puncte procentuale atât în UE (de la 11,7% până la 11,2%) cât şi în România (de la 19,8% până la 19,3%).

Pe locul 2 în topul țărilor cu tineri fără ocupație se află Italia (19%), iar pe locul 3 e Grecia (15,4%). La polul opus, majoritatea tinerilor din Olanda și Suedia fie lucrează, fie urmează o formă de învățământ.

Datele Eurostat mai arată că, în 2023, o treime dintre statele membre erau sub ţinta propusă pentru anul 2030, o proporţie a NEETs de 9%, respectiv Olanda (4,8%), Suedia (5,7%), Malta (7,5%), Slovenia (7,8%), Luxemburg (8,5%), Irlanda (8,5%), Danemarca (8,6%), Germania (8,8%) şi Portugalia (8,9%).

statistica tineri - Moldova Invest

Dacă ne uităm la cum au evoluat lucrurile în acest sens în perioada 2012-2022, vedem că în multe state s-a înregistrat o reducere considerabilă a proporției tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață. Cele mai mari progrese au făcut țări precum Irlanda, unde vedem o reducere de aproximativ 13%, Grecia cu un minus de peste 11 procente, dar și Bulgaria, unde numărul tinerilor fără o ocupație a scăzut în 10 ani cu aproape 10%.  Există, însă, două state europene unde proporția a crescut în 2012-2022. Austria, unde vedem un plus de 0,9% și România cu o creștere de 0,5 procente.

În 2023, peste 20% din tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani nu erau în câmpul muncii și nici nu urmau cursuri educaționale sau de formare profesională, arată ultimele date Eurostat, publicate la mijlocul lunii iunie. România este statul UE care stă cel mai prost la acest capitol, în special în ceea ce le privește pe tinerele din această categorie de vârstă, dintre care 24,8% nici nu muncesc, nici nu au ales să-și continue educația.

Moldova Invest îți recomandă și ...   România a încheiat primul trimestru al anului cu un deficit de 2,06% din PIB

Astfel, rata tinerilor fără slujbă și care nu iau parte la un program educațional, sau tineri “NEETs” (not in employment, education or training) după cum îi numește UE, este de 20,6% în țara noastră, cu peste opt procente peste media europeană (12,4%) și la 2,6 puncte distanță de locul al doilea – Italia și Grecia sunt la egalitate, cu o rată de 18%, și sunt urmate de Bulgaria (15,4%), Lituania (13,8%) și Cipru (13,4%).

Nivelul de pregătire și capacitatea tinerilor de a pătrunde pe piața muncii este un subiect căruia Uniunea Europeană i-a acordat o atenție deosebită în ultimii ani – de fapt, reducerea ratei NEET până la pragul de 9% până în 2030 în toate țările UE este unul din Pilonii Europeni ai Drepturilor Sociale.

Acești piloni stau la baza unui plan de acțiune formulat de Comisia Europeană pentru a încuraja crearea de „piețe ale muncii și sisteme de protecție socială echitabile și funcționale” în toate țările UE.

Important de notat este faptul că, deși rata tinerilor cetățeni europeni fără ocupație și care nu urmează niciun fel de cursuri a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la o medie europeană de 16,7% în 2013 la 12,4% în 2023, multe state europene sunt încă departe de pragul de 9% stabilit la Bruxelles.

Până în acest moment, cinci state au reușit să atingă ținta stabilită de UE: Țările de Jos (5,9%), Suedia (5,8%), Malta (7,6%), Slovenia (8,2%) și Luxemburg (8,2%). Alte câteva state, precum Portugalia (9,3%) și Irlanda (9,8%) sunt la doar câteva sutimi distanță de țință.

 


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Național

To Top