Evaluarea riscurilor naționale oferă informații detaliate despre contextul economic, politic și de afaceri pe plan internațional. Evaluarea acestor riscuri este vitală pentru firme și investitori, deoarece influențează alegerile strategice și operaționale.
Reziliența piețelor în 2023
Anul 2023 a evidențiat semne semnificative de reziliență în diverse piețe la nivel global. Într-un context economic marcat de incertitudini și provocări, 21 de țări au înregistrat îmbunătățiri semnificative, reprezentând aproximativ 19% din PIB-ul mondial. Îmbunătățiri au fost observate în piețe emergente precum China, Africa de Sud, Qatar, Algeria, Maroc, Oman, Bulgaria, Tanzania și Uruguay. Aceste economii au demonstrat o capacitate remarcabilă de a face față șocurilor globale și de a-și menține stabilitatea economică.
În plus, perspectivele economice pentru mai multe țări dezvoltate s-au îmbunătățit în 2023. Croația, Cipru, Grecia, Islanda și Slovenia au înregistrat creșteri notabile în ratingurile lor economice. Aceste îmbunătățiri reflectă măsuri eficiente de politică economică și adaptabilitatea acestor economii în fața provocărilor globale.
Pe de altă parte, patru țări au înregistrat încetiniri economice, printre care se numără Egiptul, din cauza unei perspective mai sumbre asupra lichidității disponibile, și Israelul, afectat de creșterea riscului politic. În ceea ce privește regiunile, Africa a înregistrat cel mai mare număr de îmbunătățiri economice (10 țări), urmată de Europa (6 țări).
Riscul global de neplată pentru companii
Riscul global de neplată pentru companii se situează la un nivel mediu, aproape de cel înregistrat în 2019. Ratingul mediu de risc pentru Africa este de peste trei (Sensibil), în timp ce Orientul Mijlociu, America Latină și Europa de Est (inclusiv Rusia) au ratinguri ușor sub trei (Sensibil). Asia înregistrează un rating puțin peste doi (Mediu), iar Europa de Vest și America de Nord se situează aproape de unu (Scăzut).
Analiștii prevăd că mai mulți factori vor continua să influențeze aceste ratinguri în viitor. Un mediu economic caracterizat de datorii publice și private ridicate și rate înalte ale dobânzilor va genera constrângeri de lichiditate pentru companii. De asemenea, puterea de stabilire a prețurilor va determina o scădere tot mai pronunțată a veniturilor. Insolvența în afaceri este așteptată să crească cu 8% la nivel global în 2024, cu Europa și SUA în fruntea clasamentului. Lanțurile globale de aprovizionare vor afecta economiile cu deficite duble, iar geopolitica polarizată va crește incertitudinea într-un an plin de alegeri.
Situația economică a României
România se remarcă prin diverse puncte forte care contribuie la stabilitatea și competitivitatea sa economică. Aderarea la Uniunea Europeană și relațiile internaționale pozitive au consolidat poziția țării pe plan global. Sectorul industrial competitiv și nivelul scăzut al șomajului reflectă o economie solidă și oferă un mediu propice pentru dezvoltare și investiții.
Cu toate acestea, România se confruntă și cu provocări semnificative. Instabilitatea guvernamentală și lipsa reformelor structurale în sectoarele cheie ale economiei reprezintă obstacole majore.
Finanțele publice slabe, deficitele mari de cont curent și acoperirea modestă prin Investiții Străine Directe (ISD) constituie puncte slabe care adaugă complexitate mediului economic. În ciuda acestor provocări, România a avut o performanță puternică în rândul economiilor emergente, cu o creștere medie anuală a PIB-ului real de 3,7% în ultimii 20 de ani.
Evoluția economică recentă a României
România a fost afectată semnificativ de criza globală de Covid-19 în 2020, înregistrând o contracție economică de -3,7%. Cu toate acestea, economia și-a revenit puternic în 2021, cu o creștere a producției de 5,7%. Perspectivele economice s-au deteriorat semnificativ odată cu începerea războiului în Ucraina, din cauza dependenței de importurile de energie din Rusia și impactului sancțiunilor UE asupra economiei interne.
În 2022, activitatea economică a României a continuat să se mențină pe un trend ascendent datorită cheltuielilor robuste ale consumatorilor, investițiilor și cererii externe. Cu toate acestea, impactul creșterii inflației și creșterea ratelor dobânzilor au afectat semnificativ economia în 2023, estimându-se o creștere a PIB-ului real de puțin peste 2%.
Până la finalul anului 2024, se estimează o creștere economică de aproximativ 3%, susținută de cheltuieli publice și investiții, precum și de consolidarea cheltuielilor consumatorilor pe fondul creșterii venitului real disponibil și a relaxării monetare.
politica monetară și inflația
Politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR) este bazată pe țintirea inflației la un nivel de 2,5% ± 1pp. Rata reală a dobânzii a fost negativă din 2017 până în octombrie 2023, situându-se sub rata inflației. Aceasta a condus la o inflație a prețurilor de consum, care a crescut semnificativ începând din 2022 până în prima jumătate a anului 2023. BNR a majorat moderat rata de politică monetară de la 1,25% în septembrie 2021 la 7,00% în ianuarie 2023. În același timp, inflația este așteptată să rămână persistentă, cu o valoare medie de aproximativ 5,6% în 2024 și 4% în 2025.
Finanțele publice și externe ale României
Finanțele publice ale României continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare. Un stimulent fiscal prociclic a mărit deficitul fiscal anual la -4,3% din PIB în 2019, iar în perioada pandemiei acesta a crescut brusc la -9,3% în 2020 și -7,2% în 2021.
În 2022-2023, deficitele fiscale anuale s-au menținut ridicate, la aproximativ -6% din PIB, datorită veniturilor fiscale mai mici și cheltuielilor mai mari cauzate de războiul din Ucraina. Se estimează că deficitele anuale vor rămâne ridicate, la aproximativ -5% în 2024-2025.
Raportul dintre datoria publică și PIB a crescut de la 35% în 2019 la 47% în 2022 și se estimează că va ajunge la aproximativ 50% în 2025. Deși acest nivel este modest în comparație cu alte țări UE, tendința ascendentă este preocupantă.
Deficitul de cont curent al României a crescut constant, ajungând la -9,3% din PIB în 2022, înainte de a scădea ușor la o valoare estimată de -6,5% în 2023.
Acoperirea deficitelor prin Investiții Străine Directe este probabil să rămână sub 50%, pe fondul fluxurilor de capital reduse către piețele emergente. Raportul dintre datoria externă și PIB a crescut de la 47% în 2019 la 57% în 2020 și se estimează că va rămâne peste 50% în următorii ani. Rezervele valutare ale BNR au crescut, însă intervențiile pe piețele de schimb valutar generează volatilitate.
Cadrul legal și sustenabilitatea ambientală
În ciuda vulnerabilităților, România are un cadru legal favorabil mediului de afaceri. Sondajele Indicatorilor de Guvernare la nivel mondial arată un mediu prietenos pentru afaceri, iar Indexul Libertății Economice al Fundației Heritage plasează România pe locul 53 din 180 de economii, cu scoruri ridicate pentru drepturile de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială și libertatea de investiții.
În Indexul de Sustenabilitate Ambientală, România ocupă locul 40 din 210 economii, reflectând scoruri ridicate pentru consumul de energie și emisiile de CO2 pe PIB. Totuși, există vulnerabilități în producția de energie regenerabilă și rata de reciclare.
Concluzie
Analiza riscului de țară evidențiază perspectivele economice și politice ale diferitelor economii la nivel global. În 2023, multe piețe au demonstrat reziliență în fața provocărilor globale, cu îmbunătățiri semnificative în 21 de țări. România se remarcă prin punctele sale forte, dar se confruntă și cu provocări semnificative în ceea ce privește instabilitatea guvernamentală, finanțele publice și externe.
În ciuda acestor provocări, România are potențialul de a-și consolida și îmbunătăți starea economică prin reforme structurale și măsuri de politică economică adecvate.
