După ce Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a refuzat solicitarea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) de prelungire cu încă 5 ani, până în 2029, a licenței miniere Roșia Montană, care a expirat pe 20 iunie, compania canadiană Gabriel Resources, acționarul majoritar al RMGC și fostul dezvoltator al proiectului minier aurifer omonim blocat, amenință România cu un nou proces la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
Licența de exploatare a fost emisă de ANRM în 1999, pentru Minvest Deva, cu o valabilitate de 20 de ani, fiind transferată apoi către Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). În 2019, RMGC a obținut o prelungire pe 5 ani a licenței, care expira pe 20 iunie 2024. În 6 martie, compania a solicitat o nouă prelungire. După analizarea documentației, ANRM a decis să respingă solicitarea de prelungire a companiei.
„Urmare a evaluării documentațiilor depuse în temeiul art. 20 din Legea minelor 85/2003, de către societatea Roșia Montană Gold Corporation SA și a corespondenței purtate în această perioadă, Agenția Națională pentru Resurse Minerale hotărăște să nu prelungească valabilitatea licenței de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană”, transmitea ANRM pe 20 iunie.
Acționarul majoritar al RMGC este firma Gabriel Resources Jersey (insulă din apropierea Marii Britanii) – subsidiară a companiei canadiene Gabriel Resources Ltd. Aceasta deține peste 80% din acțiuni, în timp ce restul sunt deținute de statul român, prin Minvest Roșia Montană.
Faptul că nu a putut să își valorifice licența de exploatare a fost principalul argument folosit de Gabriel Resources în procesul intentat României în 2015, la Tribunalul de Arbitraj de la Washington, în care susținea că a fost „expropriată” de drepturile rezultate din licența de exploatare. Tribunalul arbitral a decis însă în 8 martie că statul român nu a prejudiciat în niciun fel compania.
RMGC nu obținuse acordul de mediu pentru exploatarea auriferă, iar certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic – principala zonă unde urma să se desfășoare investiția – a făcut obiectul mai multor procese în instanță și a fost anulat irevocabil în 2022 de Curtea de Apel Ploiești.
Gabriel Resources a trimis o notificare oficială de dispută președintelui și premierului României
Gabriel Resources a trimis o notificare oficială de dispută președintelui și premierului României, în baza a două tratate bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor la care statul român este parte, după ce ANRM a transmis că licența de concesiune pentru exploatare a perimetrului auro-argintifer Roșia Montană, emisă inițial în 1999 și prelungită apoi în 2019, a expirat pe 20 iunie și nu va fi prelungită a doua oară.
Compania precizează că speța este separată de demersul său prin care încearcă să obțină anularea deciziei ICSID favorabile României din martie anul acesta, prin care a fost respinsă cererea de despăgubiri de miliarde de dolari a Gabriel Resources pentru blocarea pretins abuzivă a proiectului minier aurifer de către statul român.
„Compania consideră că această decizie arbitrară și nejustificată (a ANRM, de a refuza prelungirea licenței – n.r.), contrară legislației românești, reprezintă încă o violare revoltătoare de către România a regulilor statului de drept și a drepturilor investiționale stabilite ale Gabriel Resources, protejate de multiple tratate bilaterale. Momentul deciziei, la doar 3 luni de la finalizarea procedurii de arbitraj a companiei împotriva României, confirmă cu tărie o decizie calculată și politic motivată de a împiedica în mod irevocabil demersul Gabriel Resources și RMGC de a dezvolta proiectul Roșia Montană, fără respectarea drepturilor juridice (ale companiilor – n.r.) și fără justă compensație”, spun cei de la Gabriel Resources.
Aceștia consideră „semnificativ” faptul că România, în apărarea sa de la ICSID, a afirmat permanent validitatea licenței, citând prelungirea în 2019 a acesteia, și susțin că decizia ICSID din martie s-a bazat, în măsură semnificativă, pe validitatea neîntreruptă a licenței. Conform Gabriel Resources, ANRM ar fi încercat să-și justifice refuzul pretinzând, printre altele, că documentația depusă de companie nu respecta cerințele legale. Canadienii susțin însă că documentația a fost similară cu cea depusă la prelungirea din 2019 a licenței și chiar mai detaliată decât aceea.
Potrivit reglementărilor ICSID, după emiterea notificării de dispută de către Gabriel Resources, urmează o perioadă de 90 de zile în care compania trebuie să decidă dacă inițiază sau nu propriu-zis o nouă procedură de arbitraj. Intervalul are ca scop să le dea părților posibilitatea de a ajunge la o rezolvare amiabilă a diferendului. „Gabriel Resources și-a reiterat disponibilitatea de a purta discuții la nivel înalt cu Guvernul României în scopul de a se ajunge la o soluție convenabilă pentru ambele părți. Pentru a facilita acest lucru, Gabriel Resources a trimis o invitație oficială Guvernului la negocieri purtate cu bună-credință cu privire la refuzul prelungirii licenței”, conchid canadienii.
La jumătatea anului, Gabriel Resources dispunea de numerar în sumă de 2,5 milioane dolari, plus 1,5 milioane dolari puși deoparte pentru taxele aferente depunerii cererii de anulare a deciziei favorabile României a ICSID din martie. Asta după ce, în mai, încasase 3,25 milioane dolari de la investitori, în urma unui plasament privat de acțiuni. În aprilie, statul român, prin ANAF și Ministerul Finanțelor, a demarat executarea silită a Gabriel Resources pentru a-și recupera costurile de 10 milioane dolari ale procedurii de arbitraj derulate timp de 9 ani la Washington. Cei de la Gabriel Resources au contestat executarea în instanță. Anterior, Fiscul pusese sechestru pe participația de peste 80% din capital deținută de Gabriel Resources la RMGC, demers de asemenea contestat de către companie.
