Germania se confruntă cu dificultăți economice majore, iar impactul acestora începe să fie resimțit în întreaga Europă. Economiștii avertizează că efectele crizei germane se manifestă deja în economia României, atrăgând atenția asupra riscului unei spirale periculoase.
Economia Germaniei a intrat în recesiune în primul trimestru al anului 2024, după dificultățile din anul precedent. Fără acces la gazul rusesc, Germania este grav afectată, iar consumul redus și cererea industrială scăzută au împiedicat relansarea economică anticipată, conform Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), citată de Reuters. Problemele au fost preconizate încă din 2023, când Agenția Națională de Statistică a avertizat că țara ar putea înregistra prima recesiune de doi ani din ultimele două decenii.
Criza energetică, rezultat al unei politici eronate Actualele dificultăți economice ale Germaniei ar fi putut fi evitate, însă, sub presiunea ecologiștilor, țara a abandonat industria nucleară, alegând să depindă aproape exclusiv de gazul rusesc. S-a demonstrat că soluțiile de energie regenerabilă, precum fotovoltaicele și eolienele, nu pot asigura nevoile energetice ale țării. Această politică energetică a dus la un declin economic, afectând nivelul de trai al populației, care a sancționat partidele de guvernământ, în special pe Verzi. Această nemulțumire a dus la ascensiunea partidului de extremă dreaptă AfD, care a obținut peste 30% din voturi în unele landuri.
Criza economică germană se agravează, iar consecințele sunt vizibile. Volkswagen a anunțat disponibilizări masive, în timp ce mari companii precum BASF și Bosch au început restructurări, ceea ce a declanșat îngrijorări legate de șomaj și tensiuni sociale. Hans-Werner Sinn, economist cunoscut și fost președinte al Institutului Ifo din München, a prezis sfârșitul industriei germane, indicând o perioadă dificilă pentru țară.
Impact asupra României Problemele economice ale Germaniei afectează deja statele din Europa de Est, inclusiv România. Industria românească, în special sectorul auto, resimte lipsa comenzilor din Germania, ceea ce a dus la o creștere economică marginală și la dificultăți suplimentare pentru companiile autohtone.
„Norii negri vin spre noi”
„Vedem că se adună nori din ce în ce mai negri asupra economiei europene. Norii negri vin și spre noi. Iar noi suntem dependenți de relațiile comerciale cu Germania, cu Franța, cu Italia, principalii noștri parteneri. Dacă ei vor intra în criză, din păcate criza asta se va simți serios și la noi. Și așa avem o economie care în momentul de față funcționează cu fâna de mână trasă, avem o creștere economică nici în marja de eroare, aș spune, de numai 0,1% după trimestul 2, raportat la trimestul 1”, mai spune economistul Adrian Negrescu.
Negrescu a remarcat faptul că și consumul, care până acum alimenta creșterea econonomiei României, a dat înapoi. Negrescu spune că preconizata creștere a taxelor ar condamna economia la un dezastru. „Practic economia încetinește, încetinește din ce în ce mai mult, iar vânzările din economia românească în toate segmentele de activitate scad vertiginos. Ceea ce, din această perspectivă, cred că autoritățile trebuie să înțeleagă semnalele economiei și să vină în 2025 cu un măsuri de stimulare a economiei, nici în caz de creșterea taxelor. Dacă vom crește taxele în 2025, vom duce cu siguranță economia recesiune. Deci, asta înseamnă că vom fi practic pe minus ca atunci, ca în anii crizei”, consideră Negrescu.
Atenție și la Franța și Marea Britanie
„Gândiți-vă că am avut un T4 2023 pe minus, scădere economică, am avut un prim trimestru din 2024 cu o creștere economică de numai 0,1% în primul semnal lansat de INSE, iar în al doilea trimestru, tot la fel, suntem cu 0,1% creștere economică. Deci, practic suntem în pragul unei recesiuni tehnice pe care, din punctul meu de vedere, nu o putem evita decât dacă încercăm să stimulăm companiile să renunțe la acest fenomen de dezintermediere care se manifestă din ce în ce mai puternic în economie, să creeze locuri de muncă, să reia lanțurile economice, să se reia acordarea de credit furnizor și să determinăm prin reducerea dobânzii chei de către PNRR ca tot mai multe firme să se îndrepte spre împrumuturile bancare. Doar în acest fel am putea repune pe picioare economia, asta dincolo de eforturi absolut necesare pe care trebuie să le facem pentru a aduce banii din PNRR absolut vitali pentru dezvoltarea investițiilor asumate de stat, mai ales în sectorul infrastructurii”, conchide Negrescu.
