Gigafabrica AI de la Marea Neagră prinde contur! România face primul pas pentru un proiect strategic de infrastructură digitală

Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor, cu sprijinul tehnic al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), au lansat o Expresie de Interes (EOI) pentru identificarea și selectarea preliminară a unui lider de consorțiu care să dezvolte proiectul Black Sea AI Gigafactory, o inițiativă majoră de infrastructură de calcul destinată inteligenței artificiale, cu impact la nivel național, regional și european.

Conform documentelor oficiale, proiectul este încadrat drept o investiție strategică în infrastructura digitală. Consumul de energie estimat pentru etapele inițiale poate ajunge până la 1.500 MW, urmând să fie acoperit printr-un mix energetic ce include și capacități nucleare existente și planificate.

„Proiectul este gândit ca o infrastructură strategică de calcul pentru inteligență artificială, cu relevanță națională și regională, având rolul de a dezvolta capabilități digitale și industriale avansate, de a consolida poziția României în ecosistemul european al AI și de a transforma regiunea Mării Negre într-un punct important pentru infrastructura AI de nouă generație”, se arată în comunicatul autorităților.

Cerințe orientative: 20.000 de acceleratoare AI în faza inițială

Actorii interesați sunt invitați să propună un concept de dezvoltare care să includă, în prima etapă, o capacitate de aproximativ 20.000 de GPU-uri sau acceleratoare AI similare, precum și o viziune privind extinderea ulterioară și cererea viitoare.

Calendarul procedurii:

– Lansare EOI: 15 aprilie 2026

– Termen limită pentru depunere: 14 iunie 2026, ora 17:00 (ora României)

– Termen pentru solicitări de clarificări: 1 iunie 2026

– Răspunsuri la clarificări: 5 iunie 2026

Proiectul Black Sea AI Gigafactory este prezentat de autorități drept o inițiativă de importanță strategică, cu rol esențial în consolidarea poziției României în domeniul tehnologiilor emergente la nivel european.

În anunțul oficial se subliniază că obiectivul este „dezvoltarea unor capabilități digitale și industriale avansate” și întărirea rolului României în ecosistemul european al inteligenței artificiale.

100.000 de acceleratoare AI în două locații: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II)

Black Sea AI Gigafactory reprezintă o propunere transmisă Comisiei Europene pentru dezvoltarea unei infrastructuri AI la scară industrială. Inițiativa face parte din programul european de tip „AI factories”, destinat creșterii capacităților de antrenare a modelelor de inteligență artificială în Uniunea Europeană.

Potrivit documentelor oficiale, infrastructura ar urma să fie construită în două locații principale – Cernavodă și Doicești – alese pentru accesul la resurse energetice și infrastructură existentă. „Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II)”, se arată în materialele transmise la nivel european.

Consumul energetic estimat pentru etapele inițiale poate ajunge până la 1.500 MW, fiind susținut de un mix energetic care include și capacități nucleare existente și viitoare.

Etapă de piață și criterii de selecție

Autoritățile precizează că această procedură are rol de consultare a pieței și nu implică, în acest moment, decizii finale privind investiția sau structura tehnică a proiectului.

„EOI este o etapă preliminară de consultare și preselectare, menită să identifice un lider de consorțiu cu experiență și credibilitate pentru un proiect de asemenea amploare”, a transmis Ministerul Energiei.

În această fază nu sunt solicitate detalii finale privind arhitectura tehnică, structura consorțiului sau finanțarea.

„Nu sunt cerute, în acest moment, un design tehnic final, o componență definitivă a consorțiului, o structură completă de investiții sau angajamente ferme de finanțare”, se mai arată în documentul oficial.

Investiții în energie – contextul infrastructurii AI

Dezvoltarea infrastructurii energetice este susținută de mai multe proiecte majore aflate în diferite stadii de implementare în România, conform datelor din sectorul energetic.

În domeniul energiei nucleare, Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă au fiecare o capacitate de aproximativ 700 MW, totalizând circa 1.400 MW instalați. Retehnologizarea Unității 1 este estimată la aproximativ 2 miliarde de euro. De asemenea, Unitățile 3 și 4 sunt în curs de dezvoltare, cu o capacitate potențială similară, în funcție de deciziile finale de investiție. Banca Mondială și-a exprimat interesul pentru acest proiect, potrivit declarațiilor oficialilor români.

În ceea ce privește reactoarele modulare mici (SMR), proiectul de la Doicești, realizat în parteneriat internațional, are o capacitate estimată de aproximativ 462 MW, conform datelor publice.

În sectorul energiei pe bază de gaze naturale, centrala de la Mintia este proiectată pentru o capacitate de aproximativ 1.700 MW, fiind unul dintre cele mai mari proiecte din Europa, în timp ce centrala de la Iernut este estimată la circa 430 MW.

În zona energiei regenerabile, România derulează un program prin mecanismul Contracte pentru Diferență (CfD), care vizează instalarea a aproximativ 5 GW de noi capacități, în principal eoliene și solare.

La nivel național, capacitatea totală instalată este estimată între 18 și 20 GW, în funcție de metodologia de calcul și de includerea producției din surse regenerabile variabile, conform datelor din sectorul energetic.