Connect with us

Guvernatorul BNR, Mugur ISĂRESCU: „Încercăm să dăm inflaţia jos fără să creăm o recesiune!”

Mugur Isarescu e1660042028668 - Moldova Invest

Național

Guvernatorul BNR, Mugur ISĂRESCU: „Încercăm să dăm inflaţia jos fără să creăm o recesiune!”

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat faptul că Banca Naţională a României (BNR) încearcă să reducă inflaţia fără să creeze o recesiune care ar deteriora şi mai mult situaţia fiscală

Potrivit documentului, BNR estimează că rata anuală a inflaţiei IPC se plafonează pe parcursul trimestrului trei la o rată de circa 15%, iar din trimestrul patru se va înscrie pe o traiectorie descendentă.

Pentru finalul anului 2022 BNR estimează o rată anuală a inflaţiei de 13,9%, iar pentru finalul lui 2023 o rată anuală a inflaţiei de 7,5%. BNR estima în luna mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru finalul acestui an şi de 6,7% pentru 2023.

„Nu este optimistă (prognoza asupra inflaţiei – n.r.), este uşor pozitivă şi realistă, credem noi. Plafonare înseamnă în jur de 15%. În august este foarte posibil, datorită preţurilor la ţiţei, la alcool, accizele, să mai fie o anumită creştere.

Probabil că unele preţuri alimentare, volatile, vor scădea, dar, treptat-treptat – cu excepţia gâlmei din anul viitor (vezi grafic – n.r.), în martie-aprilie, când ar trebui să se ridice plafonările – tendinţa este de scădere şi în trimestrul II 2024 reajungem cu inflaţia în zona ţintită. Deci nu avem nicio apocalipsă aici, nu avem veşti negative.

Ne trebuie ceva răbdare pentru că asemenea şocuri pe partea ofertei – creşteri masive la preţurile energetice şi materiilor prime – nu pot să fie resorbite rapid şi se duc în toate produsele. Acestea pot să fie contrabalansate în timp, dar durează. (…) Am o privire în continuare pozitivă, că lucrurile vor fi ţinute sub control, iar inflaţia să meargă în jos.

Inclusiv pentru faptul că anul trecut a fost foarte mare. Nu spunem că nu vor mai creşte preţurile sau că o să scadă preţurile. Noi vorbim despre indice când spunem că merge în jos. Asta înseamnă că creşterile de preţuri de acum înainte vor fi mai mici decât cifrele de anul trecut.”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat că majorarea dobânzilor de o asemenea manieră încât să readucă cererea în jos, în echilibru cu oferta deficitară, ar crea doar alte probleme economice, deteriorând situaţia fiscală a României care înregistrează un deficit bugetar foarte mare, adică ţara noastră se împrumută mult ca să-şi acopere cheltuielile curente.

Moldova Invest îți recomandă și ...   România va fi absentă, prima dată după 2011, de la MWC Barcelona, cel mai mare târg european de tehnologie

Totodată, Isărescu a declarat că economia românească va continua să crească în acest an, în ciuda deteriorării perspectivei economice pentru principalii parteneri economici ai României. De asemenea, guvernatorul a precizat că dacă inflaţia va da semne în continuare de temperare BNR va reduce pasul de creştere a dobânzii-cheie.

„Să reduci cererea de asemenea manieră încât să contrabalansezi o asemenea creştere de costuri este contraproductiv. Creăm o recesiune şi o recesiune înseamnă o deteriorare a situaţiei fiscale, ne mai introducem singuri şi în alt bucluc, îngreunăm şi situaţia celor cu credite în lei pentru că creşte probabilitatea de a creşte şomajul, de a se diminua salariile…

Deci nu ne trebuie aşa ceva. Dar mai rău este că nu avem nicio certitudine, dacă creăm o recesiune, că inflaţia va veni rapid în jos, mai repede decât dacă avem ceva răbdare şi urmăm o asemenea cale treptată. Ne vom întâlni, am mai spus, cu rata de politică monetară şi cu rata inflaţiei, probabil că anul viitor, undeva la mijloc.

Nu mai dau o cifră, dar asta este abordarea. (…) Suntem gata să utilizăm toate instrumentele de politică monetară, conlucrăm cu Guvernul şi utilizăm şi cursul de schimb. (…) Încercăm, împreună cu Guvernul, să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune. Sunt aceste şanse. (…) Dacă PIB-ul în trimestrul II este cvasi-stagnant faţă de trimestrul I nu înseamnă că economia este în stagnare.

Pentru că în trimestrul I a crescut cu 5-6%. Dacă este cvasi-stagnant în trimestrul II faţă de I înseamnă că faţă de anul trecut este cu 5% mai mare. Deci nici pe departe mesajul nostru nu a fost de stagnare a creşterii economice. Nu facem prognoze de creştere economică. (…) Dar nu vorbim stagnare a creşterii în acest an. Probabil va fi undeva la 2-3%, spun eu, care sunt mai pesimist, dar s-ar putea să fie chiar mai mult.

Deci încercăm, împreună cu Guvernul, să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune şi fără să afectăm prea mult piaţa forţei de muncă”, a spus Mugur Isărescu.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Traseul montan al autostrăzii A8, în execuție în cursul acestui an

Potrivit acestuia, inflaţia ridicată rămâne un fenomen cu dimensiune globală, care “nu este numai în România”.

„România nu este fruntaşă, suntem pe locul 7 în UE (la inflaţia la consumatori – n.r.), ceva mai mult decât media inflaţiei în UE, de 9,6%. Dar, mai important mi se par 2 lucruri: inflaţia cea mai scăzută din Europa depăşeşte 5%.

În plus, un studiu arată că, din 60 de ţări, zero ţări mai au în acest moment o inflaţie mai mică de 2% sau egal cu 2%, cât este o ţintă acceptată pe plan mondial. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare, de la aproape 80% din ţările aflate în eşantion, la zero, nu s-a mai văzut în perioada analizată”, a spus Isărescu.

Estimările prezentate ieri de BNR arată că dacă nu se intervenea cu schema de plafonare şi compensare pentru preţurile din energie, România ar fi avut o inflaţie de peste 20%. Isărescu a adăugat că mecanismele de protecţie a consumatorilor au devenit omniprezente în statele UE date fiind circumstanţele excepţionale cu care se confruntă pieţele de energie.

„În cazul României avem intervenţii aproape în toate domeniile în care se poate interveni, cu excepţia reducerii fiscalităţii, acest lucru este explicat prin situaţia cu totul deosebită, în sens negativ, a echilibrului bugetar – avem un dezechilibru, suntem în situaţia de deficit excesiv”, a precizat guvernatorul.

Acesta a adăugat că Cehia este o ţară în care inflaţia este mai mare decât la noi, de 17%, iar cehii nu au cheltuit decât sume mici pentru măsurile de sprijin.

În acelaşi timp, Isărescu a spus că au început să apară primele semne de temperare a inflaţiei, respectiv scăderea cotaţiilor materiilor prime la nivel internaţional.

Mugur Isarescu e1660042028668 - Moldova Invest

„Între factorii care au contribuit la creşterea preţurilor la carburanţi avem în continuare creşterea preţurilor ţiţeiului, dar au intervenit şi alţi factori în ultimele luni. Primele semne pozitive sunt în ce priveşte materiile prime, inclusiv la produsele agricole. Am spus şi în şedinţa precedentă: în măsura în care apar primele semne de temperare şi apoi de scădere a ratei inflaţiei, vom micşora pasul de creştere a ratei de politică monetară. (…)

Cu excepţia gazelor naturale aproape toate materiile prime le care le avem în vedere au început să meargă în jos. Şi este o tendinţă şi pe plan mondial. (…) La preţurile de producţie, unde am deţinut, noi românii, România, şi deţinem încă, recordul în ceea ce priveşte creşterea preţurilor de producţie pe piaţa internă, cea mai mare creştere apare la preţurile bunurilor energetice. Ele au explodat şi au dus şi indicele general în sus destul de mult. (…) Pe piaţa forţei de muncă este posibil să mai apară presiuni inflaţioniste. (…)

Avem o deteriorare a perspectivei activităţii economice, o slăbire a activităţii economice. Vedem o persistenţă a ratelor alerte de creştere a salariilor şi acestea pot duce la o creştere a costurilor unitare cu forţa de muncă. (…) Avem încă un excedent de cerere agregată, reflectat de deviaţia PIB-ului. Va fi atenuat cu măsurile de politică monetară. (…) Consumul populaţiei a evaluat foarte favorabil, în trimestrul I 2022. Era şi normal după dezlegarea economiei, după ieşirea din izolare. Consumul a crescut pe toate palierele. (…)

Dar, treptat, lumea a constatat că, odată cu creşterea preţurilor, există şi o scădere a puterii de cumpărare. S-au înăsprit şi condiţiile de finanţare, iar toate acestea au fost de natură să atragă o temperare, în prezent, se observă şi credem că în semestrul 2 se va simţi şi mai mult. (…) Vedem o orientare mai pronunţată către magazinele de tip discount şi creşterea interesului pentru produsele din gama «marcă proprie». (…) La investiţii, veştile nu sunt rele, dar nici extraordinare.

După cum vedem acum lucrurile, perspectiva este rezervată şi este imprimată de reacutizarea tensiunilor pe latura ofertei, accentuarea incertitudinii şi majorarea dobânzilor. (…) Vedem clar o creştere a ratei dobânzii (pentru credite), mai pronunţată pentru societăţile nefinanciare, dar şi o creştere a volumului de credite. Deci, în ciuda creşterii dobânzilor, cererea de credite a crescut la societăţile nefinanciare, dar şi la populaţie, unde până la sfârşitul lunii iunie creşterile de dobânzi nu au fost atât de pronunţate”, a punctat guvernatorul băncii centrale.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Prioritizarea voucherelor energetice din PNRR. Cum se acordă și cine sunt beneficiarii


Continue Reading
You may also like...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Național

To Top