Guvernul pregătește o reformă fiscală de amploare în administrația locală, care prevede majorarea cu 70% a impozitelor pe proprietăți, aplicabilă de la începutul anului viitor.
Premierul propune o creștere masivă a impozitelor locale
Premierul Ilie Bolojan a anunțat intenția Guvernului de a majora impozitele locale pe clădiri și terenuri cu până la 70%, începând cu data de 1 ianuarie a anului viitor. Măsura a fost discutată în cadrul unei reuniuni cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, dedicată reformei administrației locale.
Informația a fost făcută publică de Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, imediat după încheierea întâlnirii.
„Domnul prim-ministru ne-a spus că se are în vedere o creştere cu 70% a impozitelor actuale”, a declarat edilul.
Impozitele vor fi raportate la valoarea de piață a proprietăților
Conform explicațiilor oferite de primarul Constantin Toma, impozitele nu vor mai fi calculate pe baza grilelor fiscale actuale, ci în funcție de valoarea de piață a clădirilor și terenurilor. Noua formulă de calcul se va aplica atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice.
„S-a discutat despre creşterea taxelor şi impozitelor pe valoarea de piaţă a clădirilor şi a terenurilor pe care le deţin şi persoanele fizice”, a precizat Toma.
Măsură cu aplicare națională: de la orașe mari la sate
Dacă până acum propunerile de reformă fiscală vizau în special marile municipii, noua abordare va fi extinsă la toate localitățile din țară.
„Se are în vedere să se mărească la toată lumea cu 70%, la toate localităţile, începând de la 1 ianuarie”, a transmis primarul Buzăului.
Parte dintr-un pachet mai larg de reforme: reduceri de personal în administrație
Majorarea impozitelor face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme, denumit de Executiv „Pachetul 2”, care include și reduceri de personal de circa 20% în administrația publică locală.
„Este vorba despre acest pachet 2 în mod special. Se aşteaptă reduceri de personal de circa 20%”, a declarat Constantin Toma.
Negocieri privind alocarea veniturilor colectate
Un alt subiect sensibil abordat în cadrul întâlnirii a fost destinația veniturilor suplimentare rezultate în urma majorării fiscale. Deși banii vor fi colectați la nivel local, repartizarea acestora între primării și bugetul de stat este încă în discuție.
„O parte din aceşti bani, prin negociere, va ajunge şi la noi, dar dumnealui îşi doreşte să ajungă cât mai mult din această sumă la Guvern”, a explicat edilul.
Premierul Ilie Bolojan a argumentat că statul are nevoie de resurse suplimentare pentru a acoperi cheltuieli majore, printre care și plata dobânzilor publice, care au ajuns la peste 55 de miliarde de lei anual (circa 10 miliarde de euro).
Măsură legată de angajamentele din PNRR
Creșterea impozitelor locale vine în contextul respectării jalonelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit lui Constantin Toma, reforma fiscală în administrația locală este una dintre condițiile obligatorii impuse de Comisia Europeană.
„Noi avem un jalon în PNRR, trebuie îndeplinit, referitor la aceste taxe şi impozite locale, şi se propune această soluţie”, a menționat edilul.
Calendarul procedurii: transparență și adoptare
Înainte de a deveni aplicabilă, propunerea guvernamentală va fi supusă dezbaterii publice și va parcurge etapele prevăzute de legislația privind transparența decizională. Ulterior, măsura ar urma să fie adoptată prin Hotărâre de Guvern, posibil chiar în cursul lunii august.
Avertisment: România riscă retrogradarea financiară dacă nu reduce deficitul
Primarul Buzăului a avertizat că, în lipsa aplicării acestor măsuri, România ar putea rata ținta de reducere a deficitului bugetar, ceea ce ar duce la retrogradarea ratingului de țară la nivel „junk” (nerecomandat pentru investiții).
„În cazul în care nu se va continua cu măsurile de reducere a cheltuielilor şi de creştere a veniturilor, astfel încât deficitul bugetar să coboare la un procent în jur de 8%, va fi foarte dificil pentru România să evite junk-ul”, a avertizat Constantin Toma.
