Guvernul României urmează să aprobe joi, 29 mai 2025, alocarea sumei de 93 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Externe (MAE)
Decizia vizează plata cotizației obligatorii a României pentru anul 2025 la bugetul Instrumentului European pentru Pace (European Peace Facility – EPF), pilonul II, contribuție care sprijină în mod direct eforturile de apărare ale Ucrainei în fața agresiunii ruse.
Contribuție în baza angajamentelor europene
Potrivit notei de fundamentare, suma echivalentă de 18.620.879,82 euro (aproximativ 93 de milioane de lei) reprezintă contribuția națională calculată în funcție de coeficientul GNI (venitul național brut), de aproximativ 2,02% pentru anul 2025. Aceasta derivă din Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului Uniunii Europene, și face parte din angajamentele asumate de România în cadrul Cadrului Financiar Multianual 2021–2027.
Instrumentul European pentru Pace, creat în afara bugetului UE, finanțează acțiuni esențiale în domeniul securității și apărării, cu scopul de a spori capacitățile de apărare ale țărilor partenere. Pilonul II al EPF este dedicat susținerii statelor terțe – în special Ucrainei – prin instruire militară și furnizare de echipamente, ca răspuns la continuarea conflictului armat declanșat de Federația Rusă.
Plata urgentă, pentru a evita sancțiuni
România a întârziat deja plata cotizației aferente anului 2025, notificată oficial prin înștiințarea de plată nr. 4440250038, emisă la 14 martie 2025, cu termen de plată 14 aprilie și o perioadă de grație de 30 de zile. Depășirea termenului atrage penalități de 3.181 euro pentru fiecare zi de întârziere, ceea ce face ca plata să fie considerată urgentă pentru a evita sancțiuni financiare suplimentare și pentru a garanta continuitatea angajamentelor internaționale ale României.
Sprijin politic și justificare strategică
Potrivit ministrului afacerilor externe, Emilian-Horațiu Hurezeanu, alocarea fondurilor este necesară pentru respectarea obligațiilor asumate la nivel european și pentru susținerea rezilienței Ucrainei în fața agresiunii ruse. Proiectul de hotărâre a primit aviz favorabil din partea viceprim-miniștrilor Marian Neacșu și Tánczos Barna, semnalând un consens guvernamental cu privire la importanța strategică a acestei contribuții.
Concluzii
Alocarea celor 93 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară reflectă atât prioritățile de politică externă ale României, cât și solidaritatea față de Ucraina în contextul conflictului armat cu Federația Rusă. În același timp, măsura reprezintă o demonstrație de coerență fiscală și diplomatică în relația cu partenerii europeni, menită să asigure credibilitatea și angajamentul României în cadrul politicii comune de securitate și apărare a Uniunii Europene.