România ar putea deveni gazda celei mai mari fabrici de inteligență artificială din Europa, într-un demers strategic transmis oficial către Comisia Europeană. Proiectul este conceput pentru a deservi întreaga regiune a Mării Negre.
Țara noastră intră în competiția europeană pentru avans tehnologic printr-un proiect de anvergură în sectorul inteligenței artificiale. Guvernul a notificat în mod oficial autoritățile de la Bruxelles despre intenția de a construi o fabrică de AI de ultimă generație. Inițiativa are potențialul de a transforma România într-un pol regional de inovație și putere tehnologică. Propunerea vine din partea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și beneficiază de sprijinul mai multor țări din zona Mării Negre.
Executivul își propune să ridice o unitate de producție AI de vârf
România a trimis în mod oficial Comisiei Europene propunerea de a deveni gazda unei fabrici de inteligență artificială de mari dimensiuni, ca parte a unui proiect strategic european.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a confirmat acest demers printr-un comunicat oficial. Conform propunerii, fabrica va purta numele Black Sea AI Gigafactory și se dorește a fi unică în peisajul tehnologic european.
Această fabrică ar urma să devină un punct cheie în dezvoltarea tehnologică a regiunii Mării Negre. Proiectul vizează, din perspectivă strategică, furnizarea unei infrastructuri moderne de calcul pentru România, Republica Moldova, Ucraina și Turcia. Potrivit autorităților, inițiativa urmărește consolidarea cooperării și inovării în spiritul valorilor europene în întreaga regiune.
„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generaţie pentru fraţii noştri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – şi aici trebuie să menţionez Ucraina şi Turcia – care şi-au exprimat susţinerea fermă faţă de această nevoie comună.
Această iniţiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovaţia, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea şi rezilienţa.
Este despre a ne asigura că nicio ţară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure şi pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unităţii europene comune”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, într-un comunicat.
Amplasamentele alese: Cernavodă și Doicești
Planul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare de inteligență artificială în două puncte strategice din România. Prima etapă a proiectului va avea loc la Cernavodă, iar cea de-a doua este programată pentru Doicești. Cele două locații au fost selectate pentru avantajele lor în ceea ce privește energia, conectivitatea digitală și logistica.
Cernavodă dispune de o infrastructură nucleară deja existentă și de o conexiune rapidă la rețelele europene de comunicații, prin fibră optică și cabluri submarine.
La Doicești, terenul industrial este pregătit pentru integrarea celor mai noi tehnologii, inclusiv pentru co-localizarea cu reactoare modulare mici (SMR). Aceste condiții ar putea transforma România într-un hub regional pentru tehnologia de ultimă generație din domeniul AI.
O sursă sigură și curată de energie pentru o fabrică de elită
Inițiativa se sprijină pe un mix energetic nepoluant, cu o capacitate totală estimată de până la 1.500 MW. Alimentarea fabricii va proveni în principal din surse nucleare, cu emisii zero de carbon, pentru a susține operațiunile complexe de calcul avansat.
Potrivit autorităților, acest model energetic poziționează România drept un candidat serios la statutul de nod european major în infrastructura dedicată inteligenței artificiale.
Datele oficiale arată că proiectul propus de România se remarcă la nivel continental prin resursele fără precedent pe care le aduce în ecuație.
Facilitățile includ atât acces direct la energie nucleară, cât și integrarea în rețele digitale europene de mare viteză. Această combinație de infrastructură energetică și digitală este gândită pentru a susține dezvoltarea tehnologică a întregii regiuni.
„Propunerea României este unică la nivel european prin facilităţile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare şi de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică şi cabluri submarine, în timp ce Doiceşti oferă un sit industrial cu potenţial de co-localizare SMR, răcire hibridă şi integrare în reţeaua naţională de comunicaţii de mare viteză”, scrie în comunicat.
Securitatea cibernetică, un element-cheie al proiectului
Un pilon esențial al inițiativei este componenta de securitate cibernetică. România beneficiază deja de o expertiză consolidată în acest domeniu, prin activitatea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC), cu sediul la București.
Această dimensiune de protecție digitală va fi susținută de resursele și experiența deja disponibile, pentru a garanta securitatea infrastructurilor critice.
Capacitatea avansată de apărare cibernetică este considerată vitală în contextul intensificării riscurilor informatice globale.
Oficialii accentuează faptul că securitatea va fi tratată ca o prioritate majoră, în paralel cu dezvoltarea tehnologică. Mai mult, proiectul este conceput să contribuie la întărirea autonomiei digitale a Uniunii Europene.
Impact regional și sprijin european
Dincolo de câștigurile tehnologice directe, proiectul urmărește să devină un motor al inovației în Europa Centrală și de Est. Inițiativa are potențialul de a accelera procesele de digitalizare și reconstrucție în Ucraina.
De asemenea, Republica Moldova, Serbia, Turcia și alte state din proximitate vor avea acces extins la servicii performante de inteligență artificială.
Conform comunicatului oficial, România își reafirmă prin acest demers atașamentul față de valorile europene și angajamentul de a sprijini dezvoltarea digitală în regiune.
Autoritățile susțin că AI Gigafactory poate deveni un reper major pentru transformarea digitală a Europei de Est. Sprijinul exprimat de mai multe state din regiune reflectă interesul comun pentru această inițiativă strategică.
„Candidatura României reflectă un angajament ferm faţă de valorile europene şi un plan solid de execuţie. AI Gigafactory va constitui un punct de referinţă pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene şi un instrument operaţional pentru accelerarea transformării digitale în regiune”, se mai menționează în comunicat.
