Guvernul vrea să negocieze cu Comisia Europeană renunțarea la unele jaloane din PNRR, de 3 miliarde euro

În contextul negocierilor pentru aprobarea Planului Fiscal pe 7 ani destinat reducerii deficitului bugetar, guvernul de coaliție PSD-PNL-UDMR intenționează să renegocieze componente importante ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

Aceasta presupune amânarea sau renunțarea la anumite jaloane și investiții care nu pot fi finalizate în termenele inițial stabilite, conform fostului ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, într-o analiză publicată luni de MonitorPNRR.

Până în prezent, România a îndeplinit și validat doar 14% din jaloanele PNRR cu Comisia Europeană, deși a trecut deja de jumătatea perioadei de implementare a planului.

Cristian Ghinea afirmă că guvernul încearcă să decupleze jalonul referitor la legea salarizării unitare a bugetarilor din Cererea de plată nr. 4, întrucât Comisia Europeană consideră că aplicarea acesteia va fi posibilă abia când deficitul bugetar va scădea sub 5%. Acest jalon trebuia atins anul trecut, dar în prezent nu există nici măcar un proiect de lege.

Guvernul speră să atingă acest jalon la ultima cerere de plată din PNRR.

În ceea ce privește investițiile, Cristian Ghinea susține, conform analizei MonitorPNRR, că va fi solicitată renunțarea la peste 3 miliarde de euro pentru anumite investiții care nu vor putea fi finalizate la timp.

La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), sunt în lucru mai multe variante, însă procesul se desfășoară netransparent.

Investițiile în pericol de a pierde finanțarea PNRR includ domenii precum infrastructura de transporturi, în special cea feroviară, și infrastructura spitalicească, ambele fiind deja în întârziere față de program. Nu este prima dată când investițiile din PNRR pierd finanțare din cauza întârzierilor acumulate în proiectele din perioada 2022-2023. De exemplu, metroul din Cluj-Napoca a pierdut deja fondurile PNRR.

Aceste investiții vor fi, cel mai probabil, trecute la finanțare pe bugetul multianual.

REARANJARE A CALENDARULUI DE DEPUNERE A CERERILOR DE FINANȚARE

Renegocierea va include, cel mai probabil, și o modificare a calendarului de depunere a cererilor de plată. Guvernul încearcă să oficializeze situația actuală, în care există o întârziere de aproape un an între cererile de plată depuse și cele așteptate de Bruxelles conform calendarului negociat.

• Cererea de plată nr. 3 (2,4 miliarde de euro): Practic suspendată în totalitate. Trimisa Comisiei Europene pe 15 decembrie 2023, cu o întârziere de nouă luni față de calendar. În octombrie anul trecut, după mai bine de 10 luni de la depunere, Comisia Europeană a suspendat 1,1 miliarde de euro pentru neîndeplinirea mai multor jaloane, în special cele legate de numirile la companiile de stat și reducerea pragului la microîntreprinderi. Guvernul a primit un răgaz de șase luni pentru a rezolva restanțele.

Între timp, Coaliția PSD-PNL a adoptat o lege care modifică jalonul pensiilor speciale, evaluat pozitiv de Comisia Europeană. Comisia a decis să nu plătească nimic până la clarificarea problemei, iar Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea privind impozitarea progresivă a pensiilor speciale, ceea ce probabil va determina o reevaluare a jalonului pensii speciale, deja aprobat și finanțat de România.

• Cererea de plată nr. 4 (2,4 miliarde de euro): Trebuia depusă în septembrie 2024. Din cele 46 de ținte și jaloane, 15 sunt încă neîndeplinite, fără un draft pentru legea salarizării unitare și recalcularea pensiilor neterminată.
• Cererea de plată nr. 5 (4,04 miliarde de euro): Termen de depunere martie 2025. Din cele 72 de ținte și jaloane, 61 sunt nerealizate, majoritatea având termene de finalizare în 2023, iar altele în martie și iunie 2025.
• Cererea de plată nr. 6 (3,09 miliarde de euro): Termen de depunere septembrie 2025. Pe această cerere sunt 79 de ținte și jaloane, doar 3 fiind în curs de realizare.

Datorită întârzierii cererii de plată nr. 4, cererile de plată nr. 5 și nr. 6 vor avea termene de depunere decalate, conform calendarului renegociat în 2023. Împreună, aceste trei cereri ar fi trebuit să aducă României în 2025 suma de 9,3 miliarde de euro.