Național
Inegalități economice regionale: PIB-ul pe cap de locuitor al României
Chiar dacă PIB-ul pe cap de locuitor al României a avut o evoluție dinamică în ultimii ani, percepția generală a populației poate fi una mult mai negativă din cauza inegalităților economice regionale.
Performanța economică a județelor este foarte divergentă de la 44% (Vaslui) față de media națională a PIB-ului pe cap de locuitor, până la 145% (Cluj), respectiv 280% (București), arată o analiză a cercetătorilor de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare „Romanian Economic Monitor”.
Județele codașe la PIB-ul pe cap de locuitor – Vaslui, Botoșani, Giurgiu – ajung la abia 44-48% din media națională, pe când județele din top (Brașov, Timiș, Cluj) ating valori de 116-145%, iar capitala ajunge chiar la 280%, arată analiza cercetătorilor, prezentată de Economedia.
Performanțele economice diferite influențează salariile medii în județele țării. Cu puține excepții, județele care generează o valoare economică mai mare pe cap de locuitor înregistrează și salarii medii nete mai mari, explică cercetătorii pentru Economedia. Prin urmare, județele care doresc să ofere salarii mai mari angajaților din sectorul privat trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea eficienței activităților economice și creșterea productivității.
„Acum un deceniu, România era la 55% din media UE pentru acest indicator, dar datele recente de la Eurostat arată o creștere până la 80%. România a depășit astfel țări precum Ungaria și Slovacia și a ajuns la nivelul Poloniei. Totuși, este important de menționat că aceste date reflectă valori medii naționale și percepția individuală poate fi diferită, influențată de inegalitățile regionale din țară”, explică economiștii.
Indicatori economici la nivel de județe
Economiștii au analizat indicatorii economici la nivel de județe pentru a oferi explicații suplimentare:
Există diferențe semnificative în PIB-ul pe cap de locuitor între județe.
-
- Județele cu cele mai scăzute valori: Vaslui, Botoșani, Giurgiu (44-48% din media națională).
- Județele cu cele mai mari valori: Brașov, Timiș, Cluj (116-145% din media națională).
- Capitala, București, înregistrează 280% din media națională.
- Șase județe depășesc media națională a PIB-ului: Cluj, Timiș, Brașov, Constanța, Sibiu, Prahova.
- La coada clasamentului se află Vaslui, Botoșani și Giurgiu.
În privința veniturilor:
- Doar Bucureștiul, Cluj, Timiș, Ilfov și Iași depășesc media națională.
- Cele mai mici salarii medii nete sunt în Teleorman, Vrancea și Harghita.
Economiștii subliniază că aceste diferențe în performanța economică se reflectă și în nivelul salariilor medii în județele țării.
„În general, deși există câteva excepții, se poate afirma că județele care pot produce o valoare economică mai ridicată pe cap de locuitor ajung și la un nivel mai ridicat al salariilor medii nete. Un alt aspect important al acestei problematici este că acele județe care au performanțe mai bune în privința celor doi indicatori au și un ritm de creștere mai ridicat, ceea ce îngreunează potențialele încercări guvernamentale de a micșora disparitățile economice între județele țării”, spun economiștii Romanian Economic Monitor.
Concluzii și perspective
Analiza economiștilor de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj subliniază că județele cu un PIB pe cap de locuitor mai mare tind să aibă și salarii medii nete mai ridicate. Aceasta indică o corelație directă între performanța economică și nivelul de trai al locuitorilor. De exemplu, județele Brașov, Timiș și Cluj, care se situează la vârful clasamentului în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, înregistrează și salarii medii nete peste media națională.
Pentru a reduce aceste inegalități regionale, județele mai puțin dezvoltate trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea eficienței economice și creșterea productivității. Guvernul ar trebui să sprijine aceste județe prin politici care să încurajeze investițiile, dezvoltarea infrastructurii și formarea profesională a forței de muncă. Aceste măsuri ar putea stimula creșterea economică și, implicit, ar putea contribui la creșterea salariilor medii în județele respective.
