INS a revizuit în sus datele privind creșterea economică a României

INS a actualizat estimările privind performanța economică a României în primele trei luni ale anului curent, evidențiind o revizuire în sus datorată evoluției mai bune a cererii interne (formarea brută de capital și consumul gospodăriilor populației).

În comparație cu estimările anterioare publicate pe 7 iunie 2024, INS a ajustat în sus datele referitoare la evoluția economiei interne în primul trimestru, reflectând o îmbunătățire a cererii interne, inclusiv a formării brute de capital și a consumului gospodăriilor. Această revizuire a condus la o creștere trimestrială a PIB-ului României în T1 2024 de 0,7%, comparativ cu estimarea anterioară de 0,4%. Aceasta vine în contextul unei rate trimestriale de creștere de 0,5% în ultimul trimestru din 2023.

(Sursa: INS)

În esență, INS a ajustat în sus estimările inițiale privind performanța economică a României în primul trimestru din 2024, subliniind o creștere mai puternică decât se anticipa inițial, datorată unei cereri interne îmbunătățite.

Astfel, conform datelor publicate de INS, economia României a înregistrat o creștere trimestrială de 0,7% în primul trimestru din 2024, o revizuire în sus semnificativă față de estimarea anterioară de 0,4%, reflectând o îmbunătățire în ritmul de expansiune față de trimestrul precedent, când creșterea a fost de 0,5% la sfârșitul anului 2023.

În ceea ce privește evoluția an/an a PIB-ului, acesta a înregistrat o creștere de 0,5% în T1 2024, o revizuire în sus față de estimarea anterioară de 0,1%. Contribuția pozitivă semnificativă a cererii interne, de 3,0 puncte procentuale, a fost parțial contrabalansată de impactul negativ al cererii externe nete, de -2,5 puncte procentuale.

Continuarea fluxurilor investiționale post-pandemie a fost un factor important în sprijinirea creșterii economice, în special datorită implementării programelor europene destinate dezvoltării infrastructurii critice. Formarea brută de capital fix a înregistrat o creștere anuală de 7,1% în trimestrul I, față de o rată anuală de 6,6% înregistrată anterior.

De asemenea, INS a revizuit în sus contribuția variației stocurilor la dinamica anuală a PIB-ului din primul trimestru din 2024, de la o scădere de -1,6 puncte procentuale la o nuanță neutra, de 0,0 puncte procentuale.

În plus, consumul gospodăriilor populației, componenta principală a PIB-ului, a înregistrat o creștere an/an de 3,8% în perioada ianuarie – martie 2024, o revizuire în sus față de ritmul anterior de 3,3% an/an, susținut de îmbunătățirea condițiilor de pe piața forței de muncă.

Pe de altă parte, Institutul Național de Statistică a revizuit în jos contribuția consumului public la creșterea anuală a PIB-ului în trimestrul I 2024, ajustând estimarea de la 0,7 puncte procentuale la -0,8 puncte procentuale. Această revizuire reflectă o implicare mai redusă a sectorului public în sprijinirea creșterii economice în această perioadă.

Nu în ultimul rând, cererea externă netă a exercitat o influență negativă asupra dinamicii economice anuale în perioada ianuarie – martie 2024, contribuind cu -2,5 puncte procentuale la PIB. Aceasta s-a datorat unei scăderi de 3,4% în exporturile totale, în contrast cu o creștere de 1,6% în importurile totale, subliniind vulnerabilitățile în echilibrul comercial al țării.

În analiza pe oferta agregată, datele indică o creștere a valorii adăugate brute în sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) cu o rată anuală de 2,0% în trimestrul I din 2024. De asemenea, ramura IT&C a înregistrat o majorare a valorii adăugate brute cu 1,9% în intervalul ianuarie – martie 2024, reflectând continuarea expansiunii acestui sector strategic.

În concluzie, ramura ciclică care include comerțul, repararea auto-moto, transportul, depozitarea și sectorul HORECA a înregistrat o creștere modestă a valorii adăugate brute, cu o dinamică anuală de 0,4% în primul trimestru din 2024, evidențiind variații semnificative în performanța economică pe sectoare în această perioadă.

În ceea ce privește modificările în volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate, există diferențe semnificative între cele două estimări, rezumate astfel:

• Agricultura, silvicultura și pescuitul au înregistrat o contribuție nulă la creșterea PIB-ului în ambele estimări, cu un ușor declin al volumului de activitate de la 102,1% la 102,0%.
• Industria a menținut o contribuție similară la creșterea PIB-ului (-0,2%), cu o creștere a volumului de activitate de la 98,9% la 99,2%.
• Construcțiile au avut o contribuție constantă la creșterea PIB-ului (-0,1%), cu o ușoară creștere a volumului de activitate de la 97,6% la 97,7%.
• Sectorul comerțului, repararea autovehiculelor, transportul și depozitarea, hoteluri și restaurante a înregistrat o schimbare semnificativă, trecând de la o contribuție negativă de -0,4% la una pozitivă de +0,1%, ca rezultat al unei majorări a volumului de activitate de la 98,3% la 100,4%.
• Informațiile și comunicațiile au menținut o contribuție stabilă la creșterea PIB-ului (+0,2%), cu o ușoară scădere a volumului de activitate de la 102,0% la 101,9%.
• Intermedierile financiare și asigurările au rămas stabile în ceea ce privește contribuția la creșterea PIB-ului (-0,1% la 0,0%), fără modificări ale volumului de activitate (98,4%).
• Tranzacțiile imobiliare au continuat să nu contribuie la creșterea PIB-ului (0,0%), cu un volum de activitate stabil la 99,6%.
• Activitățile profesionale, științifice și tehnice, activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport au menținut o contribuție constantă la creșterea PIB-ului (-0,2%), cu o ușoară creștere a volumului de activitate de la 96,7% la 96,8%.
• Administrația publică, apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învățământul, sănătatea și asistența socială au înregistrat o scădere în contribuția la creșterea PIB-ului (de la +0,1% la 0,0%), cu o ușoară scădere a volumului de activitate de la 100,9% la 100,2%.
• Activitățile de spectacole, culturale și recreative, reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au menținut o contribuție stabilă la creșterea PIB-ului (+0,2%), cu un volum de activitate stabil la 107,0%.

În final, volumul impozitelor nete pe produs a înregistrat o creștere de 0,2 puncte procentuale în a doua variantă provizorie comparativ cu prima, ajungând de la 106,0% la 106,2%.

Conform noilor prognoze actualizate, PIB-ul României este estimat să înregistreze o creștere anuală de 2,0% în 2024, o revizuire în sus față de proiecția anterioară de 1,6%. Pentru anii următori, se preconizează o expansiune economică moderată, cu o creștere de 1,5% în 2025 și 1,9% în 2026, conform graficului prezentat.

Aceste perspective sunt fundamentate pe continuarea fluxurilor investiționale post-pandemie, însă cu o decelerare semnificativă față de avansul de peste 14% înregistrat în 2023. Factorii care influențează această evoluție includ perspectivele de deteriorare a climatului din piețele financiare internaționale și implementarea măsurilor de consolidare fiscală și bugetară, având în vedere nivelul ridicat al deficitului în sectorul finanțelor publice.

În detaliu, se estimează că formarea brută de capital fix ar putea înregistra creșteri anuale de 5,1% în 2024, 2,8% în 2025 și 5,8% în 2026, reflectând continuarea investițiilor în infrastructură și tehnologie.

Pentru consumul privat, previziunile indică o creștere medie anuală de 1,9% în perioada 2024-2026, în timp ce consumul guvernamental ar urma să crească cu o dinamică medie anuală de 2,6% în aceeași perioadă.

În ceea ce privește cererea externă netă, se anticipează o creștere a volumului exporturilor totale cu o rată medie anuală de 1,3%, în timp ce importurile totale ar putea înregistra o creștere mai accelerată, cu o rată medie anuală de 3,6% în intervalul 2024-2026.

În acest context macroeconomic, estimările indică o creștere a economiei sub potențialul său maxim, estimat la peste 3,4% an/an în prezent, cel mai înalt nivel din 2008. În paralel, se prognozează o temperare a presiunilor inflaționiste în trimestrele următoare, pe fondul evoluțiilor favorabile ale indicatorilor macro-financiari internaționali.

În lumina acestor perspective, probabilitatea ca Banca Națională a României să continue ciclul de reducere a ratei de dobândă de referință este considerată ridicată pentru a doua jumătate a anului curent. Se estimează că rata dobânzii de politică monetară ar putea ajunge la 6,00% până la finalul anului 2024, cu posibilitatea unor ajustări suplimentare în funcție de evoluțiile ulterioare pe piețele financiare internaționale.

În concluzie, perspectivele economice pentru România în perioada 2024-2026 reflectă o creștere moderată a PIB-ului, într-un context marcat de incertitudini economice globale și interne. Revizuirea în sus a prognozelor pentru creșterea PIB-ului în 2024, de la 1,6% la 2,0%, indică o ușoară îmbunătățire a climatului economic, susținută în principal de continuarea investițiilor și consumului intern.

Cu toate acestea, există riscuri considerabile care ar putea influența evoluția economică viitoare, inclusiv volatilitatea piețelor financiare internaționale și necesitatea de a gestiona deficitele bugetare. Reducerea prevăzută a ratei dobânzii de politică monetară de către Banca Națională a României ar putea sprijini creșterea economică, dar este esențial să se monitorizeze impactul acestor decizii asupra inflației și stabilității financiare.

În plus, îmbunătățirea competitivității externe și consolidarea sectorului privat vor juca un rol crucial în susținerea creșterii pe termen lung. În acest context, politici economice bine fundamentate și reforme structurale vor fi vitale pentru a stimula investițiile, îmbunătăți eficiența economică și reduce vulnerabilitățile economice.

În rezumat, România se află în fața unei perioade critice de ajustare și adaptare la schimbările economice globale, cu oportunități considerabile de creștere dacă vor fi gestionate cu responsabilitate și prudență politicile economice și financiare.