Connect with us

INS: Consumul și Investițiile – Motoarele economiei în primul trimestru

economia - Moldova Invest

Național

INS: Consumul și Investițiile – Motoarele economiei în primul trimestru

Forumul Economic Regional Moldova 2024 – Vatra Dornei, 4–6 iulie

INS: Consumul și Investițiile – Motoarele economiei în primul trimestru. Datele provizorii publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS) relevă că în primul trimestru al anului, consumul populației și investițiile au fost principalii factori de creștere economică în România. Cheltuielile pentru consum au crescut cu 3,3%, având un impact semnificativ asupra PIB-ului, în timp ce investițiile au înregistrat o creștere de 6,6%, susținând astfel cu +1,3% la creşterea PIB.

Conform reprezentanților INS, creșterea economică din primul trimestru al anului 2024 a fost impulsionată de anumite sectoare economice, precum informațiile și comunicațiile, activitățile culturale și recreative, administrația publică, sănătatea și asistența socială, precum și impozitele nete pe produs. Aceste domenii au înregistrat creșteri semnificative în volumul de activitate, contribuind la evoluția pozitivă a PIB-ului.

PIB-ul este măsurat și pe categorii de resurse. Conform acestei metode, la creșterea economică din trimestrul I 2024 (comparativ cu trimestrul I 2023), au contribuit în mod deosebit următoarele sectoare:

  • Informațiile și comunicațiile (+0,2%): cu o pondere de 8,9% la formarea PIB și o creștere a volumului de activitate de 2,0%;
  • Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%): cu o pondere de 2,6% la formarea PIB și o creștere a volumului de activitate de 7,0%;
  • Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,1%): cu o pondere de 15,0% la formarea PIB și o creștere a volumului de activitate de 0,9%;
  • Impozitele nete pe produs (+0,6%): cu o pondere de 8,3% la formarea PIB și o creștere a volumului de 6,0%.
  • Industria a avut o contribuție negativă la creșterea PIB-ului (-0,2%), având o pondere de 18,3% la formarea PIB și înregistrând o scădere a volumului de activitate cu 1,1%.

Economiștii prevăd o creștere economică solidă pentru anul 2024, cu estimări cuprinse între 2,8% și 3,6%. Diverse instituții, inclusiv Erste Bank, BRD, Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială și Consensul Reuters, oferă perspective diferite asupra evoluției economice a României, însă toate indică o tendință de creștere atât pentru acest an, cât și pentru anul următor.

„Ne așteptăm ca vânzările cu amănuntul să se încheie în acest an cu o creștere de +6,5%, o accelerare semnificativă de la +1,8% în 2023. Piața muncii este într-o formă bună, cu rata șomajului în scădere, creștere puternică a salariilor reale și o creștere a locurilor noi de muncă. Gospodăriile au în continuare un exces de economii care ar trebui să susțină vânzările cu amănuntul pe tot parcursul anului 2024. Evoluția vânzărilor cu amănuntul de până acum confirmă așteptările noastre pentru o redresare puternică a consumului privat în 2024, care ar trebui să susțină o accelerare a creșterii PIB la +2,6% în 2024 de la + 2,1% în 2023”, arată un raport de cercetare al Erste Bank.

Moldova Invest îți recomandă și ...   CNAIR va inaugura 79 de kilometri de centură în 2024. Când va fi gata prima centură făcută de chinezi în România?

Economiștii din departamentul de cercetare al BRD prevăd o creștere economică de 3,4% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Alte estimări ale instituțiilor interne și internaționale variază între 2,8% și 3,3% pentru acest an:

  • Comisia Europeană prevede o creștere de 2,9% în 2024 și 3,2% în 2025
  • FMI estimează o creștere de 2,8% în 2024 și 3,6% în 2025
  • Comisia Națională de Prognoză, mai optimistă, prognozează o creștere de 3% în 2024 și de 4% în 2025
  • Banca Mondială anticipează o creștere de 3,3% în 2024 și de 3,8% în 2025
  • Consensul Reuters, bazat pe sondajul realizat printre economiști, estimează o creștere de 2,8% în 2024 și de 3,3% în 2025

Trebuie menționat că această creștere nu este uniform distribuită, ceea ce indică faptul că economia României funcționează la viteze diferite.

În termeni absoluți, PIB-ul a crescut la aproximativ 324,6 miliarde EUR (17.030 EUR pe cap de locuitor), însă dezechilibrele și inegalitățile sunt în creștere. București-Ilfov are un PIB pe cap de locuitor (la PPS) de 177% din media UE27, în timp ce regiunea Nord-Est rămâne blocată sub 50%, conform unui raport al BRD.

Dezvoltarea neuniformă a economiei în România

Dezvoltarea neuniformă a economiei în România reflectă diferențe semnificative între regiunile țării. În timp ce anumite zone, cum ar fi București-Ilfov, beneficiază de o prosperitate economică ridicată, alte regiuni, în special cele mai puțin dezvoltate, rămân în urmă, evidențiind inegalități economice accentuate.

București-Ilfov vs. Regiunile Mai Sărace:

  • București-Ilfov: Cu un PIB pe cap de locuitor (la paritatea puterii de cumpărare – PPS) de 177% din media UE27, această regiune este un motor economic puternic al țării. București-Ilfov atrage cele mai multe investiții străine directe, are un sector de servicii bine dezvoltat și găzduiește sediile centrale ale multor companii mari, atât naționale, cât și internaționale.
  • Regiunea Nord-Est: Cu un PIB pe cap de locuitor sub 50% din media UE27, această zonă este una dintre cele mai sărace regiuni din țară. Lipsa infrastructurii adecvate, investițiile reduse și oportunitățile limitate de angajare contribuie la stagnarea economică a acestei regiuni.
Moldova Invest îți recomandă și ...   Apele minerale naturale și carbogazoase din bazinul Dornelor și aportul companiilor de captare şi distribuire a apelor minerale la economia locală

Factorii contribuitori la dezechilibrele economice:

  • Infrastructura: Regiunile mai dezvoltate au o infrastructură mai bună, inclusiv transport, comunicații și utilități, ceea ce facilitează atragerea investițiilor și dezvoltarea afacerilor.
  • Investițiile Străine Directe (ISD): București-Ilfov atrage majoritatea ISD, datorită accesibilității, infrastructurii și forței de muncă calificate, lăsând regiunile mai puțin dezvoltate cu resurse limitate pentru dezvoltare.
  • Educația și Forța de Muncă: Regiunile mai prospere oferă acces la instituții de învățământ superior de calitate și oportunități de formare profesională, ceea ce duce la o forță de muncă mai calificată și mai bine plătită.
  • Politici Publice și Fonduri Europene: Distribuirea inegală a fondurilor europene și a altor resurse guvernamentale poate exacerba diferențele economice dintre regiuni.

Impactul dezechilibrelor economice:

  • Migrația Internă: Oamenii din regiunile mai puțin dezvoltate tind să migreze către București-Ilfov și alte zone prospere în căutarea unor oportunități mai bune, ceea ce duce la depopularea regiunilor sărace și la creșterea presiunii pe infrastructura urbană din regiunile dezvoltate.
  • Inegalități Sociale: Discrepanțele economice contribuie la inegalități sociale, cum ar fi accesul inegal la servicii de sănătate, educație și locuri de muncă de calitate.
  • Dezvoltare Economică Durabilă: Pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă și echitabilă, este necesară implementarea unor politici care să sprijine dezvoltarea regiunilor mai puțin favorizate, să îmbunătățească infrastructura și să promoveze investițiile în aceste zone.

Dezvoltarea neuniformă a economiei în România necesită o atenție sporită din partea autorităților și o strategie coordonată pentru a reduce disparitățile regionale și a asigura o creștere economică inclusivă și sustenabilă pentru întreaga țară.

Neuniformitatea progresului economic în diverse zone ale țării este o caracteristică semnificativă a peisajului economic al României. Această discrepanță reflectă diferențe substanțiale în dezvoltarea economică și nivelurile de prosperitate între diferite regiuni. Iată câteva aspecte-cheie legate de neuniformitatea progresului economic:

  • Disparități Regionale: Există o variație semnificativă între regiunile din România în ceea ce privește PIB-ul per capita, ratele de ocupare a forței de muncă, nivelurile de venit și accesul la servicii esențiale, precum și la infrastructură.
  • Concentrare Urbană: Principalele centre urbane, cum ar fi Bucureștiul și câteva orașe mari, sunt motoare ale creșterii economice și atrag majoritatea investițiilor și oportunităților de angajare. În timp ce aceste orașe beneficiază de dezvoltare rapidă și infrastructură modernă, zonele rurale și unele orașe mai mici rămân în urmă.
  • Diferențe Sectoriale: Progresul economic poate varia și în funcție de sectorul economic dominant într-o anumită regiune. Unele regiuni sunt specializate în agricultură sau industrie, în timp ce altele sunt concentrate pe servicii sau tehnologie. Aceste diferențe sectoriale pot influența nivelurile de prosperitate și oportunitățile de dezvoltare în diferite regiuni.
  • Acces la Resurse și Oportunități: Neuniformitatea progresului economic poate fi, de asemenea, influențată de accesul inegal la resurse naturale, infrastructură adecvată, educație și servicii de sănătate. Regiunile cu un acces mai limitat la aceste resurse pot fi mai puțin susceptibile să beneficieze de creștere economică și dezvoltare.
  • Impactul Politicilor Publice: Politicile publice și strategiile de dezvoltare economică adoptate la nivel regional și național pot avea un impact semnificativ asupra neuniformității progresului economic. Investițiile guvernamentale, fondurile europene și alte inițiative pot contribui la reducerea disparităților regionale sau, dimpotrivă, pot amplifica aceste diferențe.
  • Efecte Sociale și Demografice: Neuniformitatea progresului economic poate avea consecințe sociale și demografice importante, inclusiv migrația internă, sărăcia persistentă în anumite regiuni și inegalitățile sociale. Aceste efecte pot influența calitatea vieții și coeziunea socială în întreaga țară.
Moldova Invest îți recomandă și ...   Neptun Deep reprezintă o cotitură crucială în peisajul energetic datorită potențialului său de a contribui semnificativ la independența energetică a României

În ciuda acestor aspecte, prognozele pozitive și evoluția dinamică a consumului privat arată că economia României se află pe o traiectorie ascendentă, cu potențial de creștere și dezvoltare în următorii ani. Este esențial ca guvernanța să gestioneze aceste dezechilibre și să promoveze o creștere economică sustenabilă și echitabilă în toate regiunile țării.


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Național

To Top