INS: Venitul mediu al românilor a înregistrat anul trecut o ușoară creștere de 1% în termeni reali. Veniturile totale medii lunare au fost de 7.175 lei pe o gospodărie în 2023 şi de 2.872 lei pe persoană, în creştere cu 11%, respectiv, cu 11,5% faţă de anul 2022, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
INS: Venitul mediu al românilor a înregistrat anul trecut o ușoară creștere de 1% în termeni reali
Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în anul 2023, de 6.223 lei pe o gospodărie (2.491 lei pe o persoană) şi au reprezentat 86,7% din veniturile totale, în creştere cu 612 lei faţă de anul 2022.
Veniturile băneşti medii lunare au fost de 6.644 lei lunar pe o gospodărie (2.659 lei pe o persoană) în creştere cu 10,8% faţă de anul 2022, iar veniturile în natură de 531 lei lunar pe o gospodărie (213 lei pe o persoană), în creştere cu 13% faţă de anul 2022.
Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au fost de 4.794 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile
totale (66,8% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă anul 2022 cu 0,3 puncte procentuale).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale, de 1.464 lei lunar pe o gospodărie (20,4% în anul 2023, respectiv, 19,9% în anul 2022 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7,4% în anul 2023, respectiv, 7,3% în anul 2022), formate din valoarea în veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,6% în anul 2023, respectiv, 1,4% în anul 2022) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,8% în anul 2023, respectiv, 5,9% în anul 2022).
Totodată, veniturile în natură s-au majorat de la 470 lei pînă la 531 lei (+13%). Aceste surse au fost completate cu veniturile din agricultură (115 lei, -2,2%), cele din proprietate și vânzarea de active (58 lei, -3,4%) și alte venituri (74 lei, +5,5%).
Datele din Ancheta bugetelor de familie (ABF) arată o îmbunătățire ceva mai consistentă a situaţiei membrilor familiilor de salariați (+12,5% nominal și +1,9% real) și agricultori (+13,2%, respectiv +2,5% ca putere de cumpărare). O creștere marginală după statutul capului de familie apare la pensionari (+10,6%, respectiv +0,2%).
De reținut degradarea situației pentru persoanele din familiile de șomeri, care au avansat cu 9,8% ca venituri în termeni nominali dar și-au pierdut din puterea de cumpărare în termeni reali (-0,5%), pe fondul unei inflații medii anuale, calculată oficial pe baza coșului de consum, la nivelul de 10,4%. Per total, venitul mediu al unui român a crescut anul trecut cu doar 1% în termeni reali.
În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost, anul trecut, de 7.961 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 3.420 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.
Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 72,8%, mai mare cu 15,7 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 21,6%, mai mare cu 1,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban.
Ponderea veniturilor în natură a fost de 12,4% în mediul rural, de 2,9 ori mai mare faţă de cea din mediul urban.
Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în anul 2023, de 5.808 lei pe o gospodărie (2.325 lei pe o persoană), mai mari cu 11,1% faţă de anul 2022, respectiv cu 11,6% la nivel de persoană.
Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în anul 2023, a fost, în medie, de 415 lei lunar pe o gospodărie (166 lei pe o persoană), în creştere cu 8,6% faţă de anul 2022.
Anul trecut, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii), de 3860 lei lunar pe o gospodărie (62%), şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor, de 1974 lei pe o gospodărie (31,7%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (cheltuielile băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii), de 129 lei pe o gospodărie (2,1%).
Potrivit INS, mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.840 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2.938 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.
Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 35,2% în cheltuielile totale, cu 9 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost de 12,1% în cheltuielile totale, de 3,8 ori mai mare decât în mediul urban.
Modificările produse în criză pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații (potrivit clasificării europene COICOP) arată, contrar trendului din anii anteriori, o creștere a procentajului costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice, în contextul unui ritm de +4% în termeni reali ca urmare a scumipirilor relativ la alte mărfuri și servicii.
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1.351 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor (35%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare de 587 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,2%.
Măsurile de plafonare luate pe cale administrativă au determinat ca cel mai redus avans nominal (+2,2%) să se înregistreze pe segmentul „locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili”, a cărui pondere s-a redus de la 16,6% la 15,2%. De reținut și o alocare ceva mai redusă procentual la categoria „băuturi alcoolice și tutun” (de la 7,7% la 7,3%).
Alte două cheltuieli importante pentru bugetul familiei adică transportul și îmbrăcămintea împreună cu încălțămintea s-au menținut aproximativ „în linie” cu inflația medie anuală și avut tot o pondere de 7,3%.
Sănătatea a urcat de la 5,4% până la 5,9%, după un avans nominal de +21,6%, care ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie, date fiind lipsurile tot mai dese și accesul îngreunat la sistemul public.
Ar mai fi de subliniat creșterile susținute din domeniile HoReCa (+24,6%) și recreere, sport, cultură (+24,2%), care semnifică o evoluție a alocărilor familiale pe măsura creșterii sistematice a PIB/locuitor. Precum și avansul consemnat de asigurări și servicii financiare (+20,9%), unde mai avem loc suficient de îmbunătățire a activității.
Alocările majorate pentru mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (+16%) sunt firești odată cu creșterea nivelului de trai. În fine, concurența și evoluția tehnologică și-au spus cuvântul pe partea de informații și comunicații, unde cheltuielile (+2,7%) au avansat cu mult sub nivelul inflației, ponderea acestora în total fiind în scădere semnificativă (de la 4,8% la 4,4%).
Cheltuielile pentru băuturi alcoolice şi tutun (284 lei pe o gospodărie), cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (282 lei pe o gospodărie) şi cele pentru transport (281 lei pe o gospodărie) au deţinut fiecare o pondere de 7,3% în cheltuielile totale de consum medii lunare, ocupând a treia poziţie în ierarhizarea destinaţiilor cheltuielilor totale de consum.
