Național
Integrarea în Schengen și impactul pe piața muncii din România: Angajatorii se tem de un nou exod al muncitorilor asiatici
După aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, o realizare istorică concretizată la 1 ianuarie 2025, angajatorii români privesc cu îngrijorare un posibil val de plecări în rândul muncitorilor asiatici către țări europene mai atractive din punct de vedere salarial
Publicația spaniolă El Confidencial, citată de Rador Radio România, evidențiază complexitatea acestei situații, într-un context în care deficitul de forță de muncă din România continuă să fie o provocare majoră.
Cazul lui Rehan și realitatea muncitorilor asiatici din România
Rehan, un muncitor de 43 de ani din Sri Lanka, este un exemplu al dificultăților cu care se confruntă mii de muncitori veniți din Asia de Sud și de Sud-Est pentru a acoperi locurile vacante din România. Deși a visat la un trai mai bun, după un an și jumătate în România, Rehan câștigă doar 2.500 de lei lunar (aproximativ 500 de euro) conducând un camion. În plus, acceptă ore suplimentare pentru a-și susține fiul adolescent din Sri Lanka, reușind să trimită lunar acasă aproximativ 400 de euro.
„Muncesc mult și nu reușesc să economisesc nimic. Nu are sens”, a declarat acesta pentru El Confidencial.
Similar lui Rehan, mii de muncitori asiatici au fost recrutați în România prin intermediul unor agenții de intermediere, uneori la costuri exorbitante, care ajung până la 5.000 de euro. Mulți sunt nevoiți să împrumute bani sau să-și vândă bunurile pentru a-și finanța drumul spre Europa. În ciuda eforturilor, condițiile de muncă și salariile rămân adesea sub așteptări.
Creșterea cotelor de muncitori străini și impactul pe piața muncii
Guvernul român a crescut constant cota anuală de muncitori străini, de la 20.000 înainte de pandemie la 100.000 în perioada 2022-2024, în încercarea de a atenua deficitul de forță de muncă din sectoare cheie, precum industria ospitalității, construcțiile și industria manufacturieră.
Adelina Dabu, director de Afaceri Publice la Confederația Patronală Concordia, explică: „Această cotă este cerută de legislația UE pentru a garanta un flux controlat de migranți.” Cu toate acestea, problema nu este doar atragerea muncitorilor, ci și păstrarea acestora. Salariile mici și abuzurile agențiilor de recrutare îi determină pe mulți să plece înainte de încheierea contractelor.
Schengen și oportunitățile, dar și riscurile pentru muncitorii străini
Intrarea României în Schengen deschide noi oportunități pentru circulația liberă a persoanelor, dar ridică și întrebări cu privire la menținerea forței de muncă străine. „Unii muncitori ar putea vedea această deschidere ca pe o șansă de a migra spre țări cu salarii mai mari, cum s-a întâmplat și în cazul Croației,” subliniază Dabu.
Pentru mulți dintre aceștia, visul european continuă să fie dificil de realizat. Unele persoane, precum Saman, un alt muncitor din Sri Lanka, au renunțat și s-au întors acasă. „Din grupul nostru de 25 de oameni, am rămas doar patru în România”, povestește Rehan.
Perspectivele economice și soluțiile propuse
Guvernul român speră că integrarea în Schengen va atrage noi investiții și va stimula piața muncii printr-o competiție sporită. Eliminarea controalelor la frontieră ar putea, de asemenea, să crească valoarea proprietăților în zonele marginalizate și să contribuie la dezvoltarea industrială.
Totuși, autoritățile sunt presate să îmbunătățească procesul de recrutare și integrare a muncitorilor străini, prin digitalizarea procedurilor și crearea unor condiții mai atractive de muncă.
În timp ce viitorul pieței muncii din România rămâne incert, experiențele muncitorilor precum Rehan evidențiază nevoia de schimbări sistemice care să răspundă atât cerințelor angajatorilor, cât și aspirațiilor lucrătorilor străini.
