Investiție de peste 2,63 miliarde de euro în infrastructura energetică: România și Serbia semnează Memorandumul pentru proiectul Porțile de Fier III

Energia devine una dintre principalele mize strategice ale Europei, iar România își consolidează rolul în dezvoltarea infrastructurii energetice regionale

Semnarea Memorandumului de Înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind schimbul de informații pentru proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 (Porțile de Fier III) marchează începutul unei noi etape într-un proiect de anvergură care ar putea transforma radical securitatea energetică din Europa de Sud-Est.

Cu o investiție estimată la peste 2,63 miliarde de euro, o capacitate instalată de 2.800 MW și termen de finalizare estimat pentru anul 2038, proiectul este considerat unul dintre cele mai importante obiective energetice aflate în pregătire în regiune.

Ilie Bolojan: Energia este o problemă de securitate și competitivitate economică

La ceremonia de semnare a memorandumului, prim-ministrul interimar al României și ministru interimar al Energiei, Ilie Bolojan, a subliniat că energia nu mai reprezintă doar un sector economic, ci o componentă esențială a securității naționale și a competitivității economice.

Potrivit acestuia, volatilitatea piețelor energetice și costurile ridicate ale electricității afectează în mod direct investițiile, competitivitatea companiilor și nivelul de trai al populației.

„Energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai. Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni”, a declarat premierul.

În acest context, România urmărește dezvoltarea unor capacități moderne de echilibrare a sistemului energetic, capabile să gestioneze fluctuațiile generate de producția din surse regenerabile.

O uriașă „baterie” pentru sistemul energetic european

Elementul central al proiectului îl reprezintă construcția unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, tehnologie utilizată de marile sisteme energetice pentru stocarea energiei.

Principiul este simplu: atunci când există surplus de energie în rețea, apa este pompată într-un lac situat la o altitudine mai mare. În perioadele de consum ridicat, apa este eliberată prin turbine, producând energie electrică.

Astfel, instalația funcționează ca o baterie de dimensiuni uriașe pentru întregul sistem energetic.

Proiectul Djerdap 3 va avea:

• 2.400 MW capacitate instalată prin hidrocentrala cu acumulare;
• 400 MW proveniți din surse regenerabile eoliene și fotovoltaice;
• o investiție estimată la peste 2,63 miliarde euro;
• termen estimat de finalizare în 2038.

Prin dimensiunea sa, instalația ar deveni cea mai mare facilitate de stocare a energiei din această parte a Europei și, potrivit autorităților sârbe, una dintre cele mai mari din întregul continent.

România analizează atent impactul asupra Porților de Fier I și II

Deși Bucureștiul susține dezvoltarea cooperării energetice cu Serbia, autoritățile române au precizat că proiectul trebuie evaluat riguros înainte de implementare.

Ilie Bolojan a arătat că România trebuie să se asigure că noua investiție nu afectează funcționarea hidrocentralelor Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, infrastructură strategică exploatată în comun de cele două state.

În același timp, evaluările vor urmări:

• impactul asupra navigației pe Dunăre;
• protejarea ecosistemelor și a zonelor riverane;
• modificările hidrologice produse de noua amenajare;
• influența asupra producției existente de energie.

Aceste aspecte vor fi analizate de comisiile tehnice mixte româno-sârbe, care au desfășurat deja peste o sută de sesiuni de lucru dedicate cooperării pe Dunăre.

Serbia accelerează investiția și caută constructori

Ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Dedovic Handanovic, a descris proiectul drept unul strategic pentru întreaga regiune.

Potrivit oficialului sârb, documentația tehnică și studiile de fezabilitate vor intra într-o nouă etapă în cursul acestui an, iar grupurile tehnice comune vor continua schimbul de date necesare implementării investiției.

Interesul investitorilor este deja ridicat.

Autoritățile de la Belgrad au anunțat că șase companii americane și-au manifestat deja interesul pentru participarea la dezvoltarea proiectului, în cadrul acordului strategic privind cooperarea energetică dintre Serbia și Statele Unite, intrat în vigoare în martie 2025.

Cooperarea energetică româno-sârbă se extinde și în sectorul gazelor naturale

Semnarea memorandumului privind Porțile de Fier III face parte dintr-un proces mai amplu de consolidare a relațiilor energetice dintre cele două state.

În paralel, România și Serbia dezvoltă și proiectul interconectorului de gaze naturale, cu o capacitate estimată la minimum 1,6 miliarde metri cubi anual.

Serbia intenționează să finalizeze în următoarele luni conducta de aproximativ 31,6 kilometri dintre Mokrin și frontiera română, infrastructură care va permite conectarea directă la coridorul BRUA și diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze naturale în regiune.

Context geopolitic favorabil dezvoltării proiectului

Semnarea memorandumului survine la doar o zi după întâlnirea dintre președintele României, Nicușor Dan, și președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, desfășurată în marja Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est de la Kiev.

Cei doi lideri au convenit extinderea cooperării bilaterale în domeniile energiei și conectivității, confirmând interesul comun pentru dezvoltarea unor proiecte strategice care să întărească reziliența economică și energetică a regiunii.

Europa investește în capacități de stocare, nu doar în producția de energie

Proiectul Porțile de Fier III reflectă una dintre cele mai importante schimbări produse în politica energetică europeană. Dacă în ultimii ani accentul a fost pus pe dezvoltarea capacităților de producție din surse regenerabile, noua etapă vizează investițiile în stocarea energiei, fără de care integrarea masivă a energiei eoliene și fotovoltaice devine dificilă.

Pentru România, participarea la acest proiect depășește dimensiunea bilaterală. Ea consolidează poziția țării în arhitectura energetică a Europei Centrale și de Sud-Est, într-un moment în care securitatea energetică a devenit un element esențial al competitivității economice și al independenței strategice.

În același timp, investiția trebuie gestionată cu prudență. Compatibilitatea cu funcționarea sistemului Porțile de Fier I și II, protecția mediului și menținerea navigației pe Dunăre vor reprezenta condiții esențiale pentru implementarea proiectului.

Dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, Porțile de Fier III are potențialul de a deveni unul dintre cele mai importante proiecte energetice europene ale următorului deceniu, consolidând rolul României ca actor strategic în tranziția energetică și în dezvoltarea infrastructurii critice din regiune.