Ion ȘTEFANOVICI: “5 milioane de euro și o întrebare: de ce Ministerul Agriculturii ține blocată strategia muntelui?”

”Există momente în care cifrele nu mai sunt doar cifre. Ci oglindă.

România a plătit cinci milioane de euro pentru o strategie dedicată zonei montane. O promisiune scrisă, născută din consultări, studii, analize. O intenție, cel puțin declarativ, corectă: să punem ordine și direcție acolo unde încă mai există viață autentică, tradiție și potențial.

Dar viața nu a așteptat birourile.

În timp ce strategia a fost închisă într-un sertar, în tăcerea densă a unei funcții birocratice, în munte s-au închis stâne. Oameni care țineau pământul viu au renunțat. Tinerii au plecat, pășunile s-au sălbăticit, iar în loc de răspunsuri s-au așezat întrebările grele: de ce? până când? și pentru cine, de fapt, se mai fac strategiile în România?

Aceasta nu e doar o întârziere. Este un semn. Un semn că ruptura dintre vorbă și faptă s-a adâncit.

Ne plângem că ne pleacă tinerii, dar nu facem nimic pentru a le construi o viață acolo unde s-au născut. Vorbim despre produse tradiționale, dar nu avem centre de colectare. Ne entuziasmăm de turism rural, dar nu avem drumuri, semnal, școală sau medic. Asta nu este strategie. Este indiferență ambalată frumos.

Când nu mai susții gospodăria mică, când nu mai sprijini păstorul, când îți pierzi respectul pentru cel care trăiește din ceea ce muncește, atunci pierzi mai mult decât un segment economic – pierzi rădăcina.

Această liniște oficială în fața unei realități care urlă este, poate, cel mai dureros aspect. Strategia nu a fost doar blocată. A fost, practic, negată. Iar ceea ce rămâne e un sentiment greu de tradus: că ne-am obișnuit să ne sabotăm singuri viitorul.

Dar muntele nu tace. El doar așteaptă. Să urce cineva, cu rost. Cu înțelegere. Cu voință. Cu o faptă care să repare ce au stricat cuvintele goale”, a constatat președintele CAPDR, Ion Ștefanovici.

Zona montană reprezintă o resursă vitală pentru dezvoltarea durabilă a regiunii Moldova, însă, în lipsa unei abordări coerente și diferențiate, potențialul său continuă să fie neglijat.

În cadrul emisiunii „În Prim Plan”, difuzată de Antena 3 Suceava, Ion Ștefanovici, președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), a formulat o serie de poziții clare și critici ferme cu privire la lipsa de acțiune din partea autorităților naționale în privința dezvoltării zonei montane.

Declarațiile sale vin în contextul pregătirii Forumului Economic Regional Moldova 2025, un eveniment ce va reuni decidenți, specialiști, antreprenori și reprezentanți ai administrației publice, și care va include un panel dedicat agriculturii și economiei montane – o temă centrală pentru regiunile din nordul țării.

O strategie plătită cu cinci milioane de euro, dar ignorată complet de autorități

Una dintre cele mai importante intervenții ale lui Ion Ștefanovici a vizat situația paradoxală a unei strategii naționale pentru zona montană, elaborate cu finanțare publică, dar care, în ciuda calității sale, nu a fost nici adoptată, nici implementată:

„Am plătit cu 5 milioane de euro o strategie. Ea e bună. E un document pe care se poate lucra. Și trebuie să se lucreze. A fost elevată către Ministerul Agriculturii doi ani în urmă și iată că la o distanță de doi ani de zile nu s-a discutat nimic, nu s-a aprobat, nu știm unde este.”

Această lipsă de acțiune survine într-un context european favorabil descentralizării decizionale și regionalizării politicilor publice, inclusiv în ceea ce privește Politica Agricolă Comună (PAC). Potrivit lui președintelui CAPDR, o strategie solidă ar trebui să permită Guvernului României să acționeze în cunoștință de cauză, să identifice domeniile prioritare și să fundamenteze alocările bugetare în raport cu nevoile reale ale zonei montane.

„Pe baza acestei strategii, Guvernul României să ia decizii: ce necesar de finanțare există, care sunt domeniile prioritare, agricole pe ansamblu, ce nevoi există pentru zona aceasta de munte.”

Zona montană nu este unitară: diferențe structurale între microregiuni

Un alt punct esențial al intervenției a vizat necesitatea unei abordări diferențiate în cadrul politicilor publice dedicate regiunilor montane. Președintele CAPDR a subliniat că nu toate zonele montane pot fi tratate uniform, pentru că diferențele geografice, demografice și economice sunt semnificative:

„Avem o dinamică în zona de munte, că e munte și munte. Nu poți să compari Valea Prahovei cu linia de munte din Suceava sau cu Tarcău, cu Durău, la Bacău, zona aia Slănic Moldova și așa mai departe. Fiecare are condițiile proprii de punere în valoare. Și cu plusuri, și cu minusuri.”

Această afirmație atrage atenția asupra unei greșeli frecvent întâlnite în abordările administrative: uniformizarea măsurilor în detrimentul adaptării acestora la realitățile locale. Lipsa unei grile de intervenție care să țină cont de aceste diferențe duce la aplicarea de politici ineficiente, care eșuează în generarea de rezultate concrete.

De la conceptul „Hai în Bucovina” la economia montană integrată

Ion Ștefanovici a făcut referire și la campaniile de promovare turistică derulate în trecut de administrațiile județene din Suceava, subliniind că, deși lăudabile, acestea au avut o sferă de acoperire limitată, exclusiv în zona turismului recreațional:

„Cât au fost alte guvernări locale, s-a tras destul de mult pe concepte precum ‘Hai în Bucovina’. Dar ‘Hai în Bucovina’ era un concept care se referea, și poate se mai referă încă, la componenta turistică. Pe când, zona de munte are și zonă medicală, și producție, lanțuri valorice, zonă forestieră.”

Zona montană, potrivit viziunii lui Ion Ștefanovici, trebuie abordată în cheia unei economii circulare, diversificate și interconectate, care să includă:

• exploatarea sustenabilă a pădurilor (lemn și produse nelemnoase – fructe, ciuperci etc.);
• agricultură montană tradițională și ecologică;
• infrastructură de frig și procesare (depozitul de la Sadova, ca exemplu);
• turism terapeutic și medical;
• produse montane certificate, cu valoare adăugată superioară.

„Trebuie să găsim acele linii de finanțare pentru a crea plus valoare. În așa fel încât să nu mai vindem la vrac, să vindem la caserolă. Să avem o valoare adăugată superioară.”

O tradiție pierdută, dar nu iremediabil

Ștefanovici a invocat și o memorie istorică a zonei montane, amintind de perioada în care produsele din Bucovina ajungeau pe mesele din marile capitale europene:

„Produsele montane de la șvaițerul din alte perioade, când s-au pus bazele industriei și în zona montană, au fost recunoscute și nu numai la noi în România. Peste tot în Europa. Poate și, am auzit niște povești interesante și la Casa Albă. Ajungeau anumite produse din zona de munte a noastră, a Sucevei, a regiunii noastre.”

Din păcate, astăzi, în absența unei strategii de piață și a unui sistem funcțional de cooperare între producători, zona montană se confruntă cu ceea ce liderul CAPDR numește „un lanț al slăbiciunilor”:

„Și astăzi, într-un lanț al slăbiciunilor, începem să gâfâim din ce în ce mai mult. Evident că oamenii pleacă. Poate că rămâne legat de zona lor frumoasă, care e acasă. Dar în lipsa unor condiții de economie, de prosperitate și de dezvoltare, nu poți să-i reții.”

Fenomenul întoarcerii și apariția noilor actori economici în munte

Totuși, discursul lui Ion Ștefanovici nu a fost lipsit de semnale optimiste, venite dinspre societatea civilă și diaspora. El a menționat cazuri concrete de tineri reveniți din străinătate, care au decis să investească în turismul montan:

„Am auzit de români care au trăit în America. Și au venit în munte. Și la noi, și în Transilvania. Recent am auzit de un grup, soț-soție, Haihui, care au un produs foarte fain de turism. Și noi i-am invitat să vină chiar și în Forum. Și-au luat în Bucovina un teren. Și vor să construiască. Un elan tineresc, fantastic. Și nu numai. Și la Poiana Stampei am văzut cazuri. Și la Câmpulung. Și în Vatra.”

Acești actori noi pot reprezenta motorul reactivării economice în zonele depopulate, însă pentru a rămâne și a dezvolta afaceri sustenabile, ei au nevoie de un cadru stabil, de sprijin instituțional, acces la creditare, fiscalitate favorabilă și infrastructură.

Conexiuni posibile cu alte sectoare: sănătate, educație, cercetare

Ion Ștefanovici a propus și o viziune transversală asupra dezvoltării montane, în care se creează interconexiuni între sectoare aparent diferite, dar esențiale pentru prosperitate pe termen lung:

„Zona de munte iarăși poate face o conexiune cu Forumul Montan, nu numai pe partea silvică, ci și pe zona de recuperare medicală. De asta fiecare panel are direcția lui, dar ele sunt interconectate.”

Această perspectivă multidisciplinară este în acord cu modelul european al dezvoltării regionale integrate, în care economia locală se susține prin sinergii între agricultură, sănătate, turism, educație și mediu.

Forumul Economic Moldova 2025 – un cadru esențial pentru restartul strategic

Intervenția lui Ion Ștefanovici a funcționat ca o pregătire conceptuală și politică pentru Forumul Economic Regional Moldova 2025, care va găzdui o dezbatere dedicată exact acestor teme – agricultura și economia montană. Forumul poate deveni locul în care strategiile uitate vor fi readuse pe agenda publică, iar noile idei vor fi fundamentate în politici concrete, cu bugete și termene.

Panelul dedicat economiei montane la Forumul Economic Moldova 2025 – un spațiu pentru soluții și politici aplicate

Tematica abordată în cadrul emisiunii „În Prim Plan” se regăsește în mod direct în conținutul Panelului 9: Agricultură și Economia Montană – Dezvoltare Durabilă și Valorizarea Resurselor Locale, parte a agendei Forumului Economic Regional Moldova 2025. Obiectivul general al acestui panel este identificarea oportunităților de dezvoltare economică sustenabilă în zonele montane ale Regiunii Moldova, prin valorificarea potențialului agricol, turistic, silvic și industrial al acestor teritorii, într-un cadru care respectă mediul și promovează utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Dezbaterile vor fi structurate în jurul unor teme esențiale, precum:

• strategiile de dezvoltare a economiei montane și adaptarea acestora la realitățile din teren;

• politicile publice necesare sprijinirii comunităților montane și creării de infrastructură economică locală;

• accesarea fondurilor europene și a altor surse de finanțare, adaptate specificului zonelor greu accesibile;

• modele de succes în agricultura montană și promovarea produselor locale premium, în special prin lanțuri scurte de aprovizionare și piețe externe;

• turismul activ și ecoturismul ca soluții de revitalizare economică, cu accent pe integrarea tradițiilor locale și dezvoltarea infrastructurii turistice;

• gestionarea durabilă a pădurilor și valorificarea inteligentă a resurselor forestiere, prin prelucrare locală și prevenirea exploatării ilegale;

• tranziția energetică în zonele montane, prin încurajarea producerii de energie din surse regenerabile și susținerea locuințelor autosustenabile.

Acest panel oferă cadrul ideal pentru punerea în dezbatere a propunerilor formulate de Ion Ștefanovici, inclusiv necesitatea operaționalizării strategiei naționale pentru zona montană și adaptarea ei la specificul fiecărei microregiuni. Prin participarea unor reprezentanți ai administrației publice, ai mediului academic și ai sectorului privat, se creează premisele unui dialog interinstituțional care poate genera politici aplicabile și parteneriate durabile.