Național
Ion ȘTEFANOVICI, președinte CAPDR: „Bazinul Dornelor poate deveni o micro-destinație turistică integrată, în care natura, oamenii și economia locală creează valoare”
Programul VIA MOLDAVIA – Ruta de Nord, inițiat de CAPDR, a continuat procesul de construire și dezvoltare a micro-destinațiilor turistice printr-o nouă reuniune de lucru dedicată Bazinului Dornelor, desfășurată la 2 octombrie 2026, la Primăria Șaru Dornei, județul Suceava
CAPDR dezvoltă la Șaru Dornei componenta „Nature & Wildlife” a VIA MOLDAVIA: natura vie a Călimanilor, transformată în experiență turistică
Reuniunea a reprezentat o etapă importantă în identificarea, structurarea și conectarea resurselor turistice ale zonei, obiectivul fiind transformarea Bazinului Dornelor dintr-o sumă de obiective și servicii turistice într-o experiență integrată, coerentă și pregătită pentru piață.
O micro-destinație construită în jurul economiei locale
Reuniunea de la Șaru Dornei a adus la aceeași masă administrații publice, instituții specializate în economia și dezvoltarea zonei montane, organizații locale și antreprenori din turism, într-o formulă care reflectă abordarea integrată urmărită de VIA MOLDAVIA.
La întâlnire au participat Ion Ștefanovici, președintele CAPDR, Ion Surdu, director CEMONT, Radu Rey, prof. dr. h.c., membru de onoare al Academiei Române, Cătălina Ursu și Ovidiu Baciu, reprezentanți ai Agenției Naționale a Zonei Montane, precum și Adrian Cruceanu, administrator SC DANY LILY SRL, Andrei Chirilă, președintele ECO Țara Dornelor, Nadia Candrea, director în cadrul Primăriei Dorna Candrenilor, Vasile Cozan, primarul comunei Panaci, și Cristinel Liviu Ungureanu, reprezentant al Primăriei Panaci.
Au fost prezenți, de asemenea, Ramona Cristea, administrator PGL, Liviu Huțanu, responsabil IT în cadrul Administrației Parcului Național Călimani, Adriana Pîcu, manager Pensiunea Rozmarin, Luminița Ilișescu, director Pensiunea Brădeț, Marius Ciornei, LUTASIN SRL, Cătălin Iordache, primarul comunei Șaru Dornei, Dragoș Rusu, viceprimarul comunei Șaru Dornei, Ciprian Gheorghiu, administrator Casa de Munte, Patricia Alexandra Buzilă, administrator Caii de la Poalele Călimanilor, și Floarea Bonches, administrator Pensiunea Iuliana.
Bazinul Dornelor, de la resurse dispersate la ofertă turistică integrată
Bazinul Dornelor concentrează într-un teritoriu relativ compact resurse importante pentru turismul montan: Munții Călimani, pădure, ape minerale, peisaje, sate de munte, arhitectură bucovineană, gastronomie, produse locale, tradiții, meșteșuguri, pensiuni, puncte gastronomice și o nouă generație de antreprenori.
Direcția urmărită de CAPDR prin VIA MOLDAVIA este valorificarea superioară și responsabilă a acestor resurse, concomitent cu punerea în valoare a resursei umane, a patrimoniului viu și a patrimoniului material.
Inginerul silvic Marius IRIMIA, despre patrimoniul arheologic și turismul de identitate, la FERM 2025 | „Cucuteni, un popor care ne-a lăsat un tezaur și o moștenire impresionante”
În această perspectivă, Șaru Dornei, Dorna Arini, Panaci și Dorna Candrenilor reprezintă nucleul de organizare al micro-destinației, în timp ce operatorii privați din Poiana Stampei și Vatra Dornei, instituțiile zonei montane, producătorii locali și antreprenorii completează oferta.
Pentru turist, obiectivul este ca Bazinul Dornelor să poată fi parcurs ca o succesiune naturală de experiențe: de la cazare într-o casă bucovineană și ieșiri în Călimani, până la gastronomie locală, vizitarea unui producător montan, agrement și wellness.
Este, în esență, modelul unei destinații în care mai multe comunități contribuie la aceeași experiență turistică.
Vizite în teren, FERM 2025 | Vasile CHIRUȚĂ, fondatorul „Dorna Eco House”, Vatra Dornei: „Casele de lemn între tradiție și inovație”
Munții Călimani, ancora naturală a micro-destinației
Unul dintre cele mai importante active ale Bazinului Dornelor îl reprezintă Munții Călimani.
Participarea Administrației Parcului Național Călimani, prin Liviu Huțanu, oferă procesului de dezvoltare a micro-destinației expertiza necesară pentru integrarea patrimoniului natural în oferta turistică într-o manieră responsabilă.
Traseele montane, pădurile, fauna, peisajele, observarea naturii, experiențele ghidate și educația montană pot deveni componente ale produsului turistic. În cadrul reuniunii a fost abordată și resursa cinegetică, inclusiv prin prisma oportunităților pe care activitățile specializate asociate acesteia le pot genera.
Miza este crearea de valoare adăugată: o resursă naturală bine administrată poate susține experiențe turistice cu valoare ridicată, poate genera activitate economică locală și poate contribui la creșterea interesului pentru conservarea patrimoniului natural.
FERM 2025 | Silvia ZAGOREANU (Casa de Cultură, Ungheni, Republica Moldova): „Tradiția se păstrează și se transmite prin comunități, devenind un liant al identității și patrimoniului cultural”
Casa bucovineană și cazarea autentică, parte din produsul turistic
Un alt element urmărit în dezvoltarea micro-destinației este valorificarea autenticității spațiilor de cazare.
Casele bucovinene, gospodăriile montane, pensiunile construite în spiritul locului și proprietățile care păstrează arhitectura și atmosfera specifică pot deveni ele însele componente ale experienței turistice.
Materialele, arhitectura, soba, lemnul, curtea, masa, povestea familiei și peisajul din jur pot contribui împreună la valoarea produsului turistic.
În etapa următoare, oferta de cazare din micro-destinație urmează să fie analizată pentru identificarea acelor locații care exprimă cel mai bine identitatea Dornelor.
Gastronomia locală și produsul montan pot păstra mai multă valoare în economie
Punctele gastronomice locale reprezintă, în această strategie, una dintre cele mai directe forme prin care turistul poate intra în contact cu patrimoniul viu al unei comunități.
Rețetele transmise în familie, ingredientele produse în gospodărie, modul de preparare, povestea mesei și omul care gătește pot deveni elemente cu valoare turistică. Pentru Bazinul Dornelor este urmărită integrarea progresivă a punctelor gastronomice locale în traseele micro-destinației, în conexiune cu pensiunile, producătorii și activitățile turistice.
În aceeași logică este integrat produsul montan.
Prezența Agenției Naționale a Zonei Montane, prin Cătălina Ursu și Ovidiu Baciu, aduce în proiect componenta economiei montane și a produselor locale. Exemplul producătorului Adrian Cruceanu, cu lactate și produse montane certificate, ilustrează legătura dintre agricultură, produs local și turism.
Brânzeturile, lactatele, mierea, păstrăvul, preparatele locale și produsele gospodăriilor pot completa traseul turistului prin întâlnirea directă cu producătorii.
În această perspectivă, produsul montan poate deveni experiență turistică, iar producătorul poate deveni parte din povestea destinației, contribuind la menținerea unei părți mai mari din valoarea economică generată de turism în comunitatea locală.
Oamenii și patrimoniul viu, componente ale competitivității destinației
Dezvoltarea turistică nu este construită exclusiv în jurul infrastructurii și al obiectivelor. Resursa umană reprezintă o componentă esențială a identității unei destinații montane.
Gospodăriile, meșteșugurile, tradițiile, profesiile, poveștile și experiența transmisă între generații contribuie la diferențierea teritoriului.
Un moment aparte al reuniunii l-a constituit prezența profesorului Radu Rey, membru de onoare al Academiei Române, care, la 86 de ani, rămâne conectat la comunitatea muntelui prin experiența acumulată într-o viață dedicată agriculturii și economiei montane.
CEMONT, condus în prezent de Ioan Surdu, poate aduce în această construcție perspectiva muntelui privit simultan ca spațiu natural, economic, social și cultural.
Totodată, Eco Țara Dornelor, reprezentată de Andrei Chirilă, aduce experiența acumulată în teritoriu și cunoașterea comunităților și a actorilor locali, elemente utile în selectarea experiențelor și conectarea operatorilor.
Antreprenoriatul local diversifică oferta
Bazinul Dornelor beneficiază și de o generație antreprenorială care dezvoltă forme noi de experiențe turistice.
Un exemplu este Casa Țilică, care reunește cazare, Cafeneaua Țilică și o componentă de agrement prin tiroliană. Modelul ilustrează modul în care mai multe servicii pot fi reunite într-o singură experiență, încurajând turistul să petreacă mai mult timp în destinație și să consume servicii locale.
În jurul unor asemenea inițiative există o rețea de pensiuni, cabane, campinguri, complexe turistice și alte afaceri locale din Șaru Dornei, Dorna Arini, Panaci, Poiana Stampei și Vatra Dornei.
Interesul VIA MOLDAVIA este de a identifica operatorii și experiențele care pot funcționa complementar, astfel încât oferta să fie mai diversă și mai ușor de transformat în produse turistice.
Dorna Candrenilor poate consolida componenta de wellness
Din Dorna Candrenilor, administrația locală a adus în discuție investițiile care pot contribui la diversificarea profilului turistic, între acestea aflându-se proiectul de SPA, cu potențial pentru dezvoltarea componentei de wellness, relaxare și turism de sănătate.
Integrarea unei asemenea componente permite construirea unor sejururi mai complexe, în care natura și activitățile în aer liber pot fi combinate cu gastronomia, produsele locale, relaxarea și wellness-ul.
Din punct de vedere economic, diversificarea înseamnă mai multe motive de călătorie și posibilitatea creșterii valorii generate local prin prelungirea și complexificarea sejurului.
Patrimoniul material poate deveni activ turistic
Arhitectura tradițională, obiectele gospodăriei, bisericile, cultura pastorală, vechile ocupații și urmele istorice ale comunităților reprezintă alte componente care pot completa oferta.
Integrarea acestora presupune nu doar inventarierea lor, ci și interpretarea și povestirea patrimoniului. O casă veche, un obiect, o fotografie de familie sau o tehnică de lucru pot deveni elemente ale experienței turistice și pot contribui la păstrarea memoriei locale.
Astfel, patrimoniul poate dobândi un rol activ în economia contemporană a comunităților.
Legătura cu Valea Bistriței extinde parcursul turistic
Participarea antreprenorilor din Broșteni, deja implicați în micro-destinația Valea Bistriței, a adăugat o dimensiune regională reuniunii.
Bazinul Dornelor și Valea Bistriței pot funcționa complementar, prin conexiuni între Călimani, Dorne, Broșteni și traseul Văii Bistriței. Obiectivul este dezvoltarea graduală a unor legături între operatorii celor două micro-destinații, astfel încât turistul să poată continua călătoria și să descopere produse și experiențe diferite într-un singur circuit.
Este una dintre ideile centrale ale VIA MOLDAVIA: micro-destinații cu identitate proprie, conectate într-o experiență regională mai amplă.
Cartografierea resurselor: de la hartă la produs turistic
Un obiectiv central al reuniunii de la Șaru Dornei a fost maparea efectivă a micro-destinației, pornind de la un punct central și de la o rază standard de 20 de kilometri. Metodologia presupune ulterior verificarea distanțelor reale, a timpilor de deplasare și a accesibilității.
Cartografierea urmărește șase componente fundamentale:
- cazare;
- gastronomie;
- obiective;
- evenimente;
- experiențe;
- servicii.
Scopul nu este doar inventarierea resurselor, ci identificarea relațiilor dintre acestea. Un obiectiv poate deveni punctul de plecare al unui traseu, gastronomia poate deveni o oprire într-un circuit, o experiență poate completa vizitarea unui obiectiv, iar o structură de cazare poate constitui baza explorării micro-destinației.
Astfel, harta devine primul instrument pentru construirea unei experiențe turistice coerente.
De la resurse la produse comercializabile
VIA MOLDAVIA utilizează o succesiune operațională clară pentru transformarea resurselor în produse turistice:
SELECTĂM → VALIDĂM → CONSTRUIM → TESTĂM → VINDEM.
Resursele sunt mai întâi identificate și validate, apoi reunite în produse turistice și testate din perspectiva turistului. Pentru fiecare produs sunt urmărite elemente precum traseul, serviciile incluse, capacitatea, perioada, prețul orientativ, publicul-țintă și canalul de comercializare.
În cazul Bazinului Dornelor, această abordare poate conduce la produse care combină experiențe locale, obiective, servicii, gastronomie și activități într-o ofertă comercială coerentă.
O ofertă turistică pentru toate anotimpurile
Un obiectiv important este reducerea dependenței de un singur sezon prin diversificarea experiențelor și crearea unor motive de călătorie pe tot parcursul anului.
Pentru Bazinul Dornelor, această direcție poate însemna combinarea activităților în aer liber cu gastronomia, evenimentele, patrimoniul, serviciile și experiențele locale.
Un calendar de evenimente integrat în oferta generală poate genera motive suplimentare de vizitare în perioade diferite, în timp ce produsele pot fi adaptate în funcție de sezon, durata șederii și profilul turistului.
Bazinul Dornelor, integrat în Ruta de Nord VIA MOLDAVIA
Micro-destinația RN-04 nu este construită ca o destinație izolată.
În metodologia VIA MOLDAVIA, fiecare micro-destinație reprezintă un punct de plecare, de oprire sau de continuare a călătoriei. Sunt analizate punctele de intrare și ieșire, conexiunile cu micro-destinațiile învecinate, traseele principale și legăturile secundare.
În perspectivă, aceste conexiuni pot permite construirea unor circuite inter-microdestinație de 2–7 zile, precum și dezvoltarea unor legături funcționale între Ruta de Nord și celelalte rute VIA MOLDAVIA.
Pentru Bazinul Dornelor, integrarea într-o rețea regională poate extinde parcursul turistului dincolo de limitele unei singure micro-destinații și poate crește vizibilitatea ofertei.
Componenta digitală transformă informația în instrument de călătorie
Procesul nu se oprește la cartografierea fizică a teritoriului.
După identificarea și validarea resurselor, informațiile intră în fluxul VIA MOLDAVIA de propunere, profilare, validare, traducere, publicare și actualizare, urmând să fie integrate în back-office și în aplicație.
Obiectivul este ca turistul să nu afle doar ce există într-o destinație, ci și ce poate face, cât timp îi este necesar, unde poate merge, cum poate ajunge, unde poate mânca, unde se poate caza și ce poate descoperi în continuare.
În acest model, tehnologia devine instrumentul care conectează oferta locală cu decizia turistului.
Bazinul Dornelor, pregătit pentru întâlnirea cu piața
Următoarea etapă majoră a procesului VIA MOLDAVIA este Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, programat în perioada 26–28 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului din București.
Reuniunile teritoriale reprezintă etapa de construire, validare și structurare a ofertei, în timp ce târgul va asigura cadrul pentru prezentarea și conectarea cu piața turistică.
Vor putea fi prezentate produse și pachete reprezentative, pregătite materiale de promovare și dezvoltate întâlniri B2B cu agenții de turism, operatori și parteneri interesați.
Pentru Bazinul Dornelor, obiectivul este ca teritoriul să poată fi prezentat într-o formă integrată, prin produse, experiențe și trasee care reflectă diversitatea micro-destinației.
Ce construiește concret CAPDR prin VIA MOLDAVIA
Reuniunea de la Șaru Dornei contribuie la realizarea unei imagini operaționale asupra micro-destinației: ce există, unde se află, cum poate fi accesat, cum poate fi conectat și ce poate deveni produs turistic.
Procesul urmărește realizarea:
- unei hărți operaționale;
- unui registru al atracțiilor și serviciilor;
- identificării conexiunilor regionale;
- construirii primelor trasee și circuite;
- elaborării primelor fișe de produse turistice;
- completării și actualizării back-office-ului.
Rezultatul urmărit este o ofertă clară, verificată, conectată și pregătită pentru promovare și comercializare.
Bazinul Dornelor în calendarul extins al micro-destinațiilor
Reuniunea de la Șaru Dornei se înscrie într-un calendar amplu al VIA MOLDAVIA – Ruta de Nord.
Seria a început la 1 septembrie 2026, la Târgu Neamț, pentru RN-02 – Târgu Neamț – Cetatea Neamț, mănăstirile și Ținutul Zimbrilor, și a continuat la 3 septembrie, la Bicaz, pentru RN-01.
La 8 septembrie, la Slănic Moldova, reuniunea a fost dedicată Văii Trotușului, cu accent pe turism balnear, natură, patrimoniu și agrement. Pe 10 septembrie, la Gura Humorului, programul a abordat Ariniș și domeniul schiabil, iar la 14 septembrie, la Suceava, a fost analizată micro-destinația Cetatea Suceava – Municipiul Suceava.
Procesul a continuat la 21 septembrie, la Mălini, pentru Drumul Talienilor, la 25 septembrie, la Vama, pentru TransRarău și domeniul schiabil, și la 28 septembrie, la Sucevița, pentru Ținutul Mănăstirilor.
În calendarul următor figurează reuniunea pentru RN-10 – Botoșani cultural – casele memoriale și patrimoniul cultural, programată pentru 9 octombrie, cu locația încă în curs de confirmare. Pentru RN-11 – Iași – turism de afaceri, city-break și turism religios, data urmează să fie stabilită, iar pentru RN-15 – Lacul Roșu, cu aria orientativă Lacul Roșu/Harghita, data este de asemenea în curs de confirmare.
O nouă etapă pentru turismul din Bazinul Dornelor
Prin reuniunea de la Șaru Dornei, CAPDR continuă procesul de transformare a resurselor locale într-o ofertă turistică structurată și conectată la piață.
Modelul propus pune împreună natura, patrimoniul, gastronomia, produsul montan, cazarea autentică, antreprenoriatul, wellness-ul și experiențele locale, într-o construcție în care fiecare componentă poate genera valoare pentru celelalte.
Muntele oferă cadrul, oamenii păstrează memoria, casele dau atmosfera, gastronomia dă gustul, producătorii dau autenticitatea, antreprenorii aduc energia, iar instituțiile aduc expertiza. Prin VIA MOLDAVIA, aceste resurse sunt conectate într-o ofertă turistică regională care poate fi promovată și, în etapa următoare, transformată în produse pentru piață.

































