Ion ȘTEFANOVICI, președinte CAPDR: „La Galați am început construirea axei sudice de cooperare: Dunărea, Marea Neagră, Sudul Republicii Moldova, Bugeac și Odesa 🇷🇴🇲🇩🇺🇦”

Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), împreună cu Asociația Tehnopol Galați și parteneri instituționali din regiunea Sud-Est, a organizat la Galați Reuniunea Regională de Lucru a Sudului, o nouă etapă în construcția unui mecanism de cooperare teritorială între România, Republica Moldova și Ucraina

Demersul este parte a unei strategii dezvoltate de CAPDR începând din 2023 și orientate către anul 2034, cu accent pe transformarea relațiilor instituționale în proiecte, investiții și infrastructuri regionale de cooperare.

Galațiul, punct de convergență pentru România, Republica Moldova și Ucraina

Reuniunea de la Galați a adus în aceeași arhitectură de cooperare Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României, Regiunea de Dezvoltare Sud și UTA Găgăuzia din Republica Moldova, precum și parteneri din regiunea Odesa și Bugeac, Ucraina.

Poziționarea Galațiului oferă reuniunii o importantă dimensiune economică. Dunărea, infrastructura portuară, coridoarele comerciale, proximitatea față de Republica Moldova și legătura cu spațiul ucrainean al Mării Negre creează premise pentru conectarea unor proiecte și fluxuri economice care, analizate separat, ar rămâne la nivel local sau național.

Agenda de lucru a vizat domenii cu impact direct asupra dezvoltării regionale: transport și logistică, infrastructură portuară, agricultură, investiții, turism, mediu, educație, cercetare și cooperare universitară.

În acest mecanism sunt conectați administrații publice, universități, companii, organizații de dezvoltare și structuri profesionale, obiectivul fiind identificarea și corelarea resurselor și proiectelor existente în teritoriu.

De la relații instituționale la proiecte și investiții

CAPDR tratează cooperarea regională ca pe un proces care trebuie să depășească etapa întâlnirilor instituționale. Modelul propus urmărește un flux continuu:

nevoie → proiect → partener → finanțare → implementare → experiență → transfer.

Instrumentul operațional pentru organizarea acestei rețele este platforma ro-md.capdr.ro, structurată în patru domenii majore: Administrație Publică, Educație, Business și Turism.

În administrație, mecanismul urmărește conectarea autorităților locale și regionale, identificarea nevoilor, transferul de experiență și pregătirea proiectelor. Componenta educațională conectează universitățile și institutele de cercetare cu administrația și economia, inclusiv prin formare profesională și cercetare aplicată.

Zona Business este orientată către infrastructură economică, parcuri industriale, logistică, clustere, producători, companii și capital, cu obiectivul de a transforma relaționarea instituțională în oportunități investiționale. Componenta Turism este construită în jurul VIA MOLDAVIA și urmărește conectarea destinațiilor, micro-destinațiilor, unităților de cazare, gastronomiei, evenimentelor, transportului și operatorilor turistici.

Vrancea și Parcul Industrial Garoafa, exemplu de conectare a investițiilor la o piață regională

Un exemplu concret inclus în arhitectura de cooperare este județul Vrancea și proiectul Parcului Industrial Vrancea de la Garoafa.

Consiliul Județean Vrancea și Primăria Comunei Garoafa sunt integrate în mecanismul regional, iar investiția este privită nu doar ca infrastructură economică locală, ci ca posibil punct de conectare la o rețea mai largă de întreprinderi, furnizori, investitori și piețe din Republica Moldova și, gradual, din Ucraina.

Modelul propus de CAPDR sintetizează această abordare prin relația:

teritoriu + infrastructură + investitor + forță de muncă + piață.

Prin această perspectivă, proiectele locale pot fi analizate în raport cu o economie regională mai largă și cu posibilitățile de conectare la noi piețe.

Dunărea de Jos, infrastructură strategică pentru schimburile economice

O componentă importantă a reuniunii a fost dedicată infrastructurii portuare și rolului Dunării de Jos în viitoarea cooperare economică.

Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați a prezentat proiecte privind Galați, Măcin, Tulcea, Isaccea, Chilia Veche și Brăila. În discuție au intrat investiții în cheuri, dane, acces rutier, infrastructură tehnică și capacități de operare, precum și dezvoltarea infrastructurii Ro-Ro din Portul Bazinul Nou Galați.

Abordarea CAPDR este aceea de a analiza aceste investiții ca elemente ale unui sistem integrat, nu ca proiecte portuare izolate. În această logică, infrastructura portuară trebuie corelată cu transportul rutier și feroviar, logistica și punctele de trecere a frontierei.

Dunărea poate deveni astfel una dintre infrastructurile economice care leagă România, Republica Moldova, Ucraina, Marea Neagră și coridoarele europene.

Cercetarea și protecția resurselor, integrate în planificarea economică

Cooperarea Sudului include și componenta de cercetare prin relația cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați.

Pentru un teritoriu definit de Dunăre, Delta Dunării și Marea Neagră, CAPDR consideră necesară corelarea dezvoltării economice cu cercetarea și protecția resurselor naturale.

Printre domeniile relevante se află calitatea apei, ecosistemele acvatice, pescuitul, acvacultura, managementul resurselor naturale și evaluarea efectelor investițiilor asupra mediului.

Universitățile, parte a infrastructurii regionale de cunoaștere

Un alt pilon al mecanismului este reprezentat de mediul universitar și de cercetare.

Universitatea Internațională Danubius contribuie la dezvoltarea unei infrastructuri regionale de cunoaștere, considerată necesară pentru atingerea obiectivelor până în 2034.

Modelul pornește de la o interdependență directă între educație și economie: administrațiile au nevoie de competențe, companiile de forță de muncă pregătită, iar proiectele de cercetare și fundamentare. Cooperarea cu mediul universitar din Odesa extinde această componentă către Ucraina și creează oportunități în economie, ospitalitate, turism, enologie, cercetare și formare profesională.

Dezvoltarea locală, conectată la strategia regională

În arhitectura Sudului este inclus și GAL Pădurile Dacice, ca reprezentant al componentei de dezvoltare locală și comunitară.

CAPDR propune o abordare pe două direcții: de sus în jos, prin infrastructură, finanțare și strategie, și de jos în sus, prin nevoile comunităților, proiecte locale, antreprenori și producători.

Obiectivul este ca marile proiecte regionale să fie conectate la economia locală și să integreze inițiativele comunităților în procesele mai ample de dezvoltare.

VIA MOLDAVIA: turismul tratat ca economie regională

În cadrul mecanismului propus de CAPDR, VIA MOLDAVIA reprezintă componenta dedicată turismului.

În Sud, programul urmărește conectarea Republicii Moldova cu Dobrogea, Delta Dunării și litoralul Mării Negre, cu extinderea ulterioară către celelalte regiuni ale României. În această cooperare sunt implicați reprezentanți ai administrațiilor, operatori și organizații turistice din Republica Moldova, inclusiv structuri din Cahul și Ștefan Vodă.

Abordarea nu este limitată la promovarea turistică. CAPDR urmărește crearea unui circuit economic în care activitatea turistică generează efecte în mai multe sectoare:

turist → transport → cazare → gastronomie → agrement → cultură → evenimente → comerț local.

În această perspectivă, Târgul de Turism „VIA MOLDAVIA” de la Palatul Parlamentului, programat pentru 27 octombrie 2026, reprezintă o etapă în dezvoltarea unei piețe comune de promovare și cooperare.

De la 2023 la 2034: construirea unei infrastructuri regionale permanente

Reuniunea de la Galați este parte a unui proces început în 2023, în care CAPDR a dezvoltat treptat relații instituționale, instrumente digitale, proiecte comune și mecanisme de cooperare.

În această perioadă au fost dezvoltate inclusiv Forumul Economic Regional Moldova și alte mecanisme integrate ulterior într-un ecosistem mai larg de platforme și programe. În 2026, procesul a ajuns la o etapă în care există platforme digitale, reuniuni regionale, programe tematice și o rețea de cooperare România–Republica Moldova extinsă către Ucraina.

Strategia CAPDR pentru perioada 2023–2034 urmărește trecerea succesivă de la:

relații → proiecte → sistem regional permanent.

Un principiu central este transferul de experiență între regiuni: ceea ce este testat în Nord poate fi adaptat în Sud, ceea ce se dezvoltă în Centru poate fi transferat către celelalte teritorii, iar proiectele reușite trebuie să devină experiență, experiența metodă, iar metoda să poată fi multiplicată.

Programul de Interconectare Sustenabilă România–Republica Moldova 2028–2034

Unul dintre rezultatele strategice urmărite prin această rețea de reuniuni și proiecte este fundamentarea propunerii Programului de Interconectare Sustenabilă România–Republica Moldova 2028–2034.

CAPDR precizează că este vorba despre o propunere aflată în proces de consultare, fundamentare și structurare, nu despre un program deja aprobat.

Documentul strategic elaborat de CAPDR propune pentru perioada 2028–2034 o abordare axată pe maturizarea investițiilor, interoperabilitate funcțională, mobilizarea mai multor surse de capital și creșterea competitivității regionale.

Arhitectura financiară analizată are ca reper orientativ un pachet de aproximativ un miliard de euro, valoare care este însă supusă etapelor ulterioare de consultare și negociere instituțională.

Reuniunile regionale Nord–Centru–Sud au, în acest context, rolul de a aduce propunerea strategică la nivelul teritoriului. În locul unei liste de investiții construită exclusiv la nivel teoretic, CAPDR urmărește identificarea proiectelor reale ale administrațiilor, universităților, companiilor și comunităților, conectarea acestora, maturizarea lor și constituirea treptată a unui portofoliu regional.

Ce ar trebui să rămână după reuniunile regionale

Pentru CAPDR, rezultatul unei reuniuni regionale nu este măsurat prin numărul intervențiilor sau durata evenimentului, ci prin infrastructura de cooperare care rămâne după încheierea întâlnirii.

Orizontul 2034 presupune dezvoltarea unei rețele funcționale de administrații, a unui sistem de transfer de experiență Nord–Centru–Sud, a unei infrastructuri digitale comune, a unui portofoliu permanent de proiecte, a unei rețele economice și investiționale, a unor parteneriate universitare și de cercetare și a unui sistem turistic VIA MOLDAVIA capabil să genereze activitate economică.

Astfel, Reuniunea Regională de Lucru a Sudului de la Galați nu reprezintă o etapă izolată, ci continuarea unei construcții începute în 2023 și orientate către 2034. Modelul urmărit de CAPDR pornește de la relații instituționale, urmărește transformarea lor în proiecte și investiții și are ca obiectiv final constituirea unui mecanism regional capabil să genereze, în mod continuu, noi proiecte și noi forme de cooperare.