Un editorial de Ion Stefanovici, Președintele CAPDR
În România se vorbește intens despre reforma administrativ-teritorială. Descentralizare, reducerea birocrației, optimizarea resurselor – toate sunt necesare pentru un stat modern
Dar nici cea mai bine gândită organizare administrativă nu va funcționa dacă nu este însoțită de o reformă morală profundă.
Mitropolitul Bartolomeu Anania spunea că „reforma morală a statului este mai grea decât orice reformă economică sau administrativă”. O afirmație care lovește în inima problemelor României moderne: nu poți construi un stat puternic pe o fundație coruptă, plină de privilegii și lipsită de responsabilitate.
Un stat fără moralitate este un stat eșuat
Putem reduce numărul județelor, putem digitaliza instituțiile, putem chiar elimina birocrația sufocantă, dar dacă cei care conduc acest stat sunt lipsiți de integritate, nicio reformă nu va reuși cu adevărat.
România suferă nu doar din cauza unui aparat administrativ supradimensionat, ci și din cauza unei crize de moralitate care afectează toate structurile sale. Statul român nu este slab pentru că nu are resurse, ci pentru că este gestionat de oameni care tratează politica ca pe o afacere personală.
Clasa politică – o arenă a intereselor, nu a valorilor
În loc să fie o putere care protejează cetățenii și asigură stabilitate, statul român s-a transformat într-un instrument de control, de manipulare și de perpetuare a unor interese meschine. Politicienii care vorbesc despre „reformă” o fac doar pentru a-și consolida pozițiile, nu pentru a schimba cu adevărat România.
Dacă nu există o transformare morală la vârful politicii, orice reformă administrativă devine doar un ambalaj frumos pentru aceeași corupție, aceleași aranjamente de culise și aceeași lipsă de responsabilitate.
Ce înseamnă o reformă morală reală?
- O administrație bazată pe meritocrație, nu pe servilism politic.
- O clasă politică responsabilă, care răspunde pentru deciziile luate.
- Lideri care au demonstrat ceva în viață, nu indivizi care și-au făcut cariera din combinații și jocuri de putere.
- Transparență totală în cheltuirea banului public.
- Un stat care își respectă cetățenii și nu îi tratează ca pe o masă de manevră electorală.
România nu poate fi reformată doar prin schimbarea hărții administrative. Trebuie să reclădim fundația morală a statului. Fără această resetare, vom rămâne o țară cu instituții modernizate doar pe hârtie, dar cu aceleași probleme structurale, aceleași figuri politice reciclate și aceleași promisiuni fără finalitate.
Concluzie: Viitorul României depinde de un nou standard moral
Dacă vom continua să acceptăm compromisul moral în politică, statul român va rămâne prizonierul corupției și al incompetenței. Dar dacă vom înțelege că reforma reală începe din conștiința colectivă, avem o șansă reală la schimbare.
România nu are nevoie doar de o nouă hartă administrativă. Are nevoie de o nouă fundație morală.
