Ion ȘTEFANOVICI, VIA MOLDAVIA: „Între rugăciune și lut, ȚINUTUL MĂNĂSTIRILOR își păstrează sufletul: mănăstirile îi dau eternitate, iar mâinile meșterilor îi dau formă”

Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale – CAPDR a organizat, la 28 septembrie 2026, la Primăria Sucevița, o nouă reuniune teritorială dedicată dezvoltării micro-destinațiilor turistice din cadrul programului VIA MOLDAVIA

Întâlnirea a avut ca temă configurarea „Ținutului Mănăstirilor” ca ofertă turistică integrată, capabilă să transforme patrimoniul monahal, tradițiile locale, peisajul și economia turistică existentă într-un produs regional coerent și comercializabil.

Reuniunea face parte din procesul prin care CAPDR construiește, etapizat, VIA MOLDAVIA – Ruta de Nord, prin conectarea resurselor turistice ale comunităților într-o rețea regională de destinații, trasee și experiențe.

De la obiective turistice la o experiență regională

Teritoriul analizat în cadrul reuniunii are ca repere principale Sucevița, Voroneț, Dragomirna, Putna și zona monahală din jurul acestora, într-o geografie turistică în care patrimoniul religios reprezintă una dintre principalele resurse de diferențiere.

Obiectivul CAPDR nu este însă realizarea unei simple liste de mănăstiri și obiective. Miza este construirea unei experiențe turistice coerente, care să determine vizitatorul să rămână mai mult în teritoriu, să utilizeze serviciile locale, să descopere mai multe comunități și să integreze într-o singură călătorie patrimoniul, gastronomia, ospitalitatea, meșteșugurile și peisajul.

„Ținutul Mănăstirilor” este astfel gândit ca o micro-destinație în interiorul unei structuri turistice mai ample, în care micro-destinația construiește oferta locală, Ruta o conectează regional, rețeaua o validează, aplicația o personalizează pentru turist, iar piața o transformă în produs comercial.

Administrația publică și mediul privat, reunite pentru construirea micro-destinației

Reuniunea de la Sucevița a reunit reprezentanți ai administrației publice locale, antreprenori, operatori din turism, structuri de cazare și alimentație publică, precum și actori implicați în promovarea și conectarea ofertei turistice din Bucovina.

Diversitatea participanților reflectă modelul de dezvoltare urmărit de CAPDR: o micro-destinație turistică nu poate fi construită exclusiv în jurul administrației sau al obiectivelor de patrimoniu, ci prin conectarea resurselor publice și private existente în teritoriu.

Din partea administrației publice au participat Ion ȘTEFANOVICI, președintele C.A.P.D.R.; Bogdan LOGHIN, primarul municipiului Rădăuți; Gheorghe LAZAR, primarul comunei Marginea; Viorel PINTILIUC, primarul comunei Burla, precum și Dorel ALBU, viceprimarul comunei Sucevița, gazda reuniunii.

Prezența administrațiilor din Sucevița, Rădăuți, Marginea și Burla a permis abordarea teritoriului dincolo de limitele unei singure localități. În logica VIA MOLDAVIA, tocmai această cooperare între comunități este necesară pentru ca obiectivele turistice, serviciile și infrastructura locală să poată fi reunite într-o ofertă regională coerentă.

Componenta privată a fost reprezentată de operatori care acoperă mai multe segmente ale economiei turistice locale. Sergiu CHETRARU, administrator Sucevița / Popas Turistic, Petru MOȚAC, de la Pensiunea Restaurant Ancor din Burla, Aurel OLAREAN, administrator Hotel Maria, Dorel COTOS, administrator Nordic Twins, Doinița DEREVLEAN, administrator Casa cu Cerbi, Alina SETIOC, administrator/manager Ziva Restaurant / Electra Rădăuți, și Alina AGA, administrator Pensiunea Restaurant Bucovina Putna, au adus în discuție perspectiva operatorilor care asigură cazare, alimentație publică și servicii pentru vizitatori.

Lor li s-au alăturat Dumitru MIHALESCUL – Marelvi, Gabriela SCRIPCARU – Antique, Costică GRĂILAN – Casa Măriuca, Cristina HORȘA – Broli, precum și Alina HUROȘAN și Zaroando DOMINGO – Bucovina Conect, contribuind la conturarea unei imagini mai largi asupra ecosistemului economic și turistic din teritoriu.

Un loc aparte în această structură îl ocupă Ceramica Marginea, reprezentată prin tradiția locală a olăritului, una dintre resursele care pot transforma patrimoniul imaterial și meșteșugul tradițional într-o experiență turistică propriu-zisă.

Prin această componență, reuniunea a pus față în față administrația, mediul antreprenorial, ospitalitatea, gastronomia, patrimoniul și promovarea turistică. Fiecare dintre acești actori poate deveni o componentă a produsului regional: administrația contribuie la organizarea și conectarea teritoriului, operatorii economici asigură servicii și capacitate, patrimoniul oferă identitate, iar comunitățile locale dau autenticitate experienței turistice.

O geografie spirituală care poate deveni produs turistic

Zona analizată dispune de o densitate importantă de resurse culturale și spirituale: Putna, Sucevița, Moldovița, Humor, Solca, Marginea și satele din proximitate formează o geografie în care patrimoniul monahal este inseparabil de peisaj, tradiții și comunitățile locale.

„Aici, spiritualitatea are formă, culoare și peisaj”, este una dintre ideile care definesc potențialul acestei micro-destinații. Într-un asemenea model, vizita la o mănăstire nu reprezintă un obiectiv izolat, ci poate deveni punctul de plecare pentru o experiență mai amplă.

De la Sucevița, Mănăstirea Putna se află la aproximativ 18 kilometri, Solca la circa 17 kilometri, Vatra Moldoviței la aproximativ 25 de kilometri, iar Mănăstirea Humorului la aproximativ 40 de kilometri. Aceste distanțe permit construirea unor trasee pietonale de 4–5 ore sau pentru o zi întreagă, dar și dezvoltarea unor produse dedicate ciclismului și turismului lent.

În acest context, călătoria poate fi construită în jurul unei succesiuni de experiențe, nu doar în jurul unor puncte de interes. Călătoria capătă astfel timpul și profunzimea locului.

Mănăstirile Bucovinei – patrimoniu, memorie și economie locală

Dimensiunea turistică a zonei este susținută de o resursă patrimonială cu o puternică încărcătură istorică.

Putna este legată de memoria lui Ștefan cel Mare, de arhitectura monastică și de ideea de continuitate istorică. Sucevița oferă o combinație remarcabilă între pictura monumentală, arhitectură, zidurile de incintă, pădure și peisaj. Moldovița completează această geografie prin tradiția sa artistică și monastică.

În perioada medievală, într-o Moldovă aflată la contactul dintre spațiul creștin răsăritean și presiunea expansiunii otomane, mănăstirile au avut funcții care au depășit dimensiunea religioasă. Au fost locuri de rugăciune, școli, ateliere, biblioteci, necropole și centre ale comunităților.

Prin intermediul lor au fost păstrate limba liturgică, icoanele, manuscrisele, arta și formele de continuitate culturală care au traversat războaie, schimbări de frontiere și transformări politice.

Această perspectivă este relevantă și pentru dezvoltarea unui produs turistic contemporan, deoarece patrimoniul poate fi prezentat nu doar ca monument, ci ca poveste vie a unei regiuni.

România – Republica Moldova: posibilitatea unui circuit spiritual și cultural

Una dintre direcțiile discutate în cadrul reuniunii este extinderea, în perspectivă, a acestei geografii turistice către Republica Moldova, pe baza legăturilor spirituale și culturale existente.

România și Republica Moldova împărtășesc elemente importante ale patrimoniului ortodox, de la liturghie și cultura icoanei până la calendarul sărbătorilor, tradițiile religioase și relația comunităților cu bisericile și mănăstirile.

Aceste elemente pot susține dezvoltarea unui circuit cultural și spiritual care să pornească din Bucovina și Neamț, să continue în Republica Moldova și, într-o etapă ulterioară, să valorifice legături istorice și culturale cu Cernăuți și Bugeac.

Pentru piața internațională, o asemenea ofertă poate fi relevantă pentru turiști din România, Republica Moldova, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Statele Unite ale Americii și Asia, în funcție de tipul de produs și de canalul de comercializare.

O economie turistică deja existentă

Un element important al reuniunii de la Sucevița a fost analiza infrastructurii economice existente în teritoriu.

În jurul marilor mănăstiri s-a format deja o economie turistică solidă, care include unități de cazare, restaurante, servicii, producători locali și activități experiențiale.

Reuniunea a conectat administrația publică cu antreprenorii din turism, tocmai pentru ca viitoarea micro-destinație să nu fie construită exclusiv în jurul patrimoniului, ci să integreze capacitatea economică a comunităților.

În această ecuație, operatori precum Popas Turistic Bucovina, Nordic Twins și Antique din Rădăuți, alături de Pensiunea Restaurant Ancor, Marelvi, Hotel Maria, Pensiunea Restaurant Bucovina Putna, Casa Măriuca, Bucovina Conect, Casa cu Cerbi, Ziva Restaurant și ceilalți participanți, reprezintă componente ale unei infrastructuri turistice care există deja și care poate fi conectată într-o ofertă regională.

Hotelurile și operatorii de dimensiuni mai mari pot asigura capacitate și stabilitate, pensiunile și casele locale oferă proximitate și experiență comunitară, restaurantele contribuie prin gastronomie, iar producătorii și meșteșugarii pot transforma vizita într-o experiență memorabilă.

Marginea și ceramica – experiența meșteșugului local

Un loc distinct în această construcție îl ocupă Ceramica Marginea, considerată în cadrul reuniunii un adevărat „tezaur viu” al zonei.

Valoarea turistică nu este reprezentată doar de produsul final, ci de întregul proces: lutul, roata olarului, mâna meșterului, focul și transformarea materiei în obiect.

Pentru VIA MOLDAVIA, asemenea activități au valoare de experiență turistică tocmai pentru că permit vizitatorului să intre în contact direct cu o tradiție locală. Meșteșugul poate deveni astfel parte a traseului, alături de patrimoniul religios, gastronomie și cazare.

Cartografia – baza operațională a micro-destinației

Un alt element central al reuniunii a fost componenta de cartografiere și geolocalizare.

Modelul de lucru pornește de la stabilirea unui punct central și a unei raze orientative de 20 de kilometri, după care sunt identificate și geolocalizate resursele turistice, sunt verificate distanțele, timpii de deplasare și accesibilitatea.

Sunt cartografiate obiectivele turistice, unitățile de cazare, restaurantele, evenimentele, experiențele, serviciile și traseele.

Această etapă nu reprezintă doar un exercițiu tehnic. Ea constituie baza necesară pentru construirea unei povești turistice coerente și pentru conectarea resurselor într-un produs care poate fi prezentat și comercializat.

Micro-destinația „Ținutul Mănăstirilor” trebuie, în acest model, să fie conectată la celelalte componente ale VIA MOLDAVIA – Ruta de Nord, cu identificarea punctelor de intrare și ieșire, a micro-destinațiilor învecinate și a circuitelor cu durate de 2 până la 7 zile.

De la resurse la produse turistice comercializabile

CAPDR aplică în dezvoltarea micro-destinațiilor o metodologie etapizată:

SELECTĂM → VALIDĂM → CONSTRUIM → TESTĂM → VINDEM

Această abordare presupune ca fiecare produs turistic să fie definit printr-o rută, serviciile incluse, capacitatea disponibilă, perioada de operare, publicul-țintă, prețul orientativ și canalul de vânzare.

Prin urmare, reuniunea de la Sucevița nu a avut doar rolul de a identifica resursele locale, ci și de a pregăti transformarea lor în produse turistice concrete, care să poată fi testate, promovate și ulterior comercializate.

Modelul va fi continuat și în Neamț, pentru dezvoltarea unei rețele regionale dedicate turismului spiritual și cultural și pentru conectarea acesteia cu oferta din Bucovina.

Componenta digitală: de la validare la experiența turistului

Construirea ofertei presupune și o componentă digitală consistentă.

După identificarea resurselor urmează propunerea, profilarea, validarea, traducerea, publicarea și actualizarea informațiilor. Back-office-ul are rolul de a verifica și menține datele, în timp ce aplicația trebuie să transforme informația într-o experiență accesibilă și ușor de utilizat pentru turist.

În această logică, vizibilitatea digitală nu este separată de produsul turistic. Informația corectă privind obiectivele, distanțele, cazarea, gastronomia, evenimentele și serviciile reprezintă o parte a experienței de călătorie.

Pregătirea ofertei pentru Târgul Internațional VIA MOLDAVIA

Un obiectiv imediat al demersului îl reprezintă Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, programat în perioada 26–28 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului – Sala „I.I.C. Brătianu”, în cadrul FERM 2026.

Evenimentul va avea o componentă B2B, iar micro-destinațiile dezvoltate în cadrul programului trebuie să ajungă la târg cu produse și pachete turistice concrete, materiale de prezentare și o ofertă pregătită pentru întâlniri cu agenții de turism, operatori și potențiali parteneri.

Pentru „Ținutul Mănăstirilor”, etapa următoare presupune tocmai trecerea de la inventarierea resurselor la structurarea ofertei care poate fi prezentată pieței.

Calendarul următoarelor reuniuni VIA MOLDAVIA

Procesul de construire a rețelei regionale continuă în perioada următoare cu noi reuniuni teritoriale:

• 2 octombrie – RN-04 Bazinul Dornelor, Șaru Dornei;
• 6 octombrie – RN-14 Chișinău, Republica Moldova, la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării;
• 9 octombrie – RN-10 Botoșani cultural, dedicată caselor memoriale și patrimoniului cultural;
• RN-11 Iași, dedicată turismului de afaceri, city-break și turismului religios;
• RN-15 Lacul Roșu, în județul Harghita.

Aceste reuniuni sunt parte dintr-un proces regional mai amplu, prin care CAPDR urmărește să creeze o infrastructură de cooperare turistică ce depășește limitele administrative și pune în relație teritorii, comunități și operatori economici.

Rezultatele urmărite pentru „Ținutul Mănăstirilor”

În urma procesului de lucru, pentru această micro-destinație sunt urmărite mai multe rezultate concrete: o hartă operațională a teritoriului, geolocalizarea resurselor, identificarea conexiunilor cu micro-destinațiile învecinate, configurarea unor trasee și circuite, dezvoltarea primelor produse turistice, completarea datelor pentru back-office, pregătirea unor oferte preliminare pentru componenta B2B a Târgului VIA MOLDAVIA și stabilirea responsabilităților privind actualizarea informațiilor.

În această construcție, patrimoniul monahal reprezintă nucleul identitar, dar produsul turistic este mai larg: mănăstiri, peisaj, gastronomie, cazare, meșteșuguri, comunități, evenimente și experiențe locale.

Reuniunea de la Sucevița reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea VIA MOLDAVIA – Ruta de Nord, în care patrimoniul Bucovinei este abordat nu doar ca resursă culturală, ci și ca fundament pentru produse turistice, activitate economică locală și conectare regională.