Actualizare: Astăzi, 28 martie, la sediul central al Serviciului Român de Informații (SRI), a avut loc un eveniment în care s-a evaluat stadiul măsurilor adoptate de SRI în contextul provocărilor de securitate generate de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. În cadrul acestui eveniment, domnul senator Ioan-Cristian Chirteș, Președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, a transmis un mesaj important.
“Domnule Președinte al României, Klaus Iohannis,
Domnule Director al Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig,
Domnilor Adjuncți,
Doamnelor și domnilor din cadrul întregului personal militar și civil, a colaboratorilor și partenerilor Serviciului Român de Informații,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Pe data de 26 martie, SRI a împlinit 33 de ani de la înființare. Cu acest prilej, reafirmăm rolul esențial pe care această instituție îl are în arhitectura statului român, pentru apărarea valorilor democratice care stau în centrul dezvoltării țării noastre, pentru asigurarea securității naționale și protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, sub guvernarea legii.
Serviciul Român de Informații este o instituție care și-a demonstrat reziliența, capacitatea de a se adapta și de a inova în vremuri sub amenințări fără precedent pentru generațiile actuale, care impun autorităților un ritm de reacție alert.
Anul 2022 este anul declanșării războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei și începutul unei crize de securitate majoră în vecinătatea țării noastre. În acest context imprevizibil și dificil, rolul Serviciului Român de Informații este esențial pentru ca România să devină o zonă de stabilitate și un garant al securității în regiunea Mării Negre.
Cu doar două zile înainte de invazia rusă, pe data de 22 februarie 2022, Directorul SRI a prezentat Comisiei, la Parlament, cele mai probabile scenarii privind declanșarea agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Pe data de 24 februarie 2022, la primele ore ale dimineții, noi, membrii Comisiei, am înțeles că asistam la cel mai grav și mai puțin probabil scenariu prezentat de conducerea SRI: invadarea pe toate fronturile a Ucrainei.
În continuare, SRI informează Comisia constant, lunar și ori de câte ori este necesar, din proprie inițiativă și la cerere, asupra evoluției războiului din Ucraina și a situației de securitate din Republica Moldova.
În anul 2022, activitatea și planul de control ale Comisiei au fost adaptate la noul context de securitate, având în vedere principalele riscuri care pot apărea suplimentar pentru România. Comisia a remarcat o intensificare a cooperării inter-instituționale între serviciile de informații și structurile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu ministere, în formatul Sistemului național de prevenire și combatere a terorismului, dar și cu alte autorități ale statului.
În luna decembrie anul trecut, Comisia a încheiat o primă serie de acțiuni de control la toate cele 11 direcții regionale de informații ale SRI. Am remarcat o abordare pragmatică, realistă, a problematicii de securitate națională în cadrul unităților teritoriale ale SRI. Direcțiile regionale gestionează o problematică foarte diversificată, de la securitatea economică la securitatea cibernetică, terorism sau apărarea Constituției, având relevanță strategică atât pentru România, cât și pentru UE și NATO, în contextul noii dinamici de securitate.
Datorită muncii remarcabile a profesioniștilor din SRI, a capacității de analiză și anticipare, factorii de decizie au beneficiat de cele mai relevante și utile informații pentru gestionarea unei crize de securitate de asemenea proporții, cu implicații importante pe toate dimensiunile societății: economică, energetică, alimentară.
Legea promulgată de președintele României, prin care primarii municipiilor reședință de județ au devenit beneficiari legali ai informațiilor de la SRI, este rezultatul direct al activităților de control ale Comisiei.
Modernizarea și eficientizarea activității SRI trebuie să rămână o preocupare constantă a Serviciului, dar este necesar ca aceste eforturi să fie susținute și de actualizarea legislației, care trebuie să devină o prioritate în actuala legislatură. Așa cum am spus și anul trecut, așteptăm pachetul cu proiectele de legi ale securității naționale în dezbatere parlamentară, conform Constituției.
România este o democrație încă tânără. Încurajez pe cei din SRI să-și continue activitatea inspirați de valorile care apără libertatea și drepturile omului. Încurajez SRI să își intensifice eforturile pe dimensiunea de conștientizare a principalelor amenințări la adresa securității statului, a instituțiilor și persoanelor, pentru că oamenii trebuie să înțeleagă și să cunoască adevărul.
Din partea membrilor Comisiei parlamentare, vă urez “La mulți ani!” și vă doresc putere de muncă, pentru realizarea cu succes a misiunilor SRI”.
Președintele României, Klaus Iohannis, se află la sediul SRI de la ora 12, unde îi sunt prezentate măsurile luate în contextul războiului din Ucraina.
Conform programului anunțat de Președinția României, întâlnirea de la SRI are loc în ziua de 28 martie 2023, dată cu mare însemnătate pentru SRI, instituție care își serbează 33 de ani de la înființare. Întâlnirea are ca scop „evaluarea stadiului măsurilor adoptate de către Serviciul Român de Informații în contextul provocărilor de securitate generate de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei”, se arată în comunicatul Președenției.
Pe site-ul SRI se menționează că:
„Astăzi, 28 martie, la sediul central al SRI va avea loc, în prezența Președintelui României, Excelența Sa domnul Klaus Werner Iohannis, o ședință de evaluare a stadiului măsurilor adoptate de Serviciul Român de Informații în contextul provocărilor de securitate generate de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Ședința va începe la ora 12.00 și nu are o componentă deschisă publicului.”
Ședința se va încheia la ora 15, președintele Klaus Iohannis urmând a se întâlni cu premierul Poloniei, care se află în vizită oficială la București. Cei doi lideri vor discuta, printre altele, și situația din Ucraina, o temă care îi preocupă pe toți liderii europeni în aceste vremuri tulburi.
Și totuși, de ce România se implică atât de mult în acest conflict? Din motive morale, dar și strategice. Încă de la începutul agresiunii rusești împotriva Ucrainei, România a condamnat această acțiune și și-a oferit sprijinul pentru Ucraina, inclusiv prin acordarea de ajutor umanitar și logistic. De asemenea, România face parte din NATO, alianță militară care își asumă responsabilitatea de a asigura securitatea și stabilitatea în Europa, și care susține efortul de apărare ucrainean.
