Legea salarizării, în negocieri cu Bruxelles-ul: România încearcă să deblocheze 770 de milioane de euro din PNRR

Reprezentanții Ministerului Muncii și ai Ministerului Finanțelor au discutat miercuri cu oficialii Comisiei Europene pe tema proiectului noii legi a salarizării în sectorul bugetar

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a confirmat pentru HotNews că, în cursul serii, urma să fie disponibilă o variantă a actului normativ agreată și de Comisia Europeană.

Discuțiile de la Bruxelles au loc într-un moment critic pentru România, în condițiile în care adoptarea reformei salarizării este legată de o tranșă de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Negocierile cu Comisia Europeană, înaintea discuțiilor de la Cotroceni

Dialogul dintre reprezentanții Guvernului și Comisia Europeană a avut loc cu doar câteva ore înaintea unei reuniuni a echipelor tehnice ale partidelor la Palatul Cotroceni și cu o zi înaintea întâlnirii dintre liderii fostei coaliții de guvernare și președintele Nicușor Dan.

Tema principală a acestor discuții este tocmai forma finală a legii salarizării, act normativ care trebuie să respecte angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană pentru deblocarea fondurilor europene.

În acest context, apar însă și tensiuni în interiorul zonei politice și sindicale.

Potrivit unor surse citate de HotNews din PSD, UDMR și USR, ministrul Dragoș Pîslaru nu ar fi informat liderii politici și organizațiile sindicale implicate în negocieri despre intenția de a transmite Comisiei Europene un proiect al legii salarizării, în condițiile în care între partenerii de negociere nu fusese convenită o variantă finală.

Guvernul susține că discuțiile au vizat impactul bugetar

Din partea Guvernului, explicația este că discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene nu au vizat aprobarea politică a unei forme definitive a legii, ci impactul bugetar al viitorului act normativ.

Acest aspect este esențial pentru construcția bugetară a României, într-un moment în care autoritățile încearcă să găsească un echilibru între angajamentele asumate prin PNRR, revendicările diferitelor categorii de angajați din sectorul public și capacitatea efectivă a bugetului de stat de a susține majorările salariale.

România a negociat inițial cu Comisia Europeană un impact bugetar de aproximativ 8 miliarde de lei pentru reforma salarizării. Ulterior, suma a fost majorată la aproximativ 12 miliarde de lei, pentru a include solicitările și necesitățile mai multor sectoare bugetare, printre care sănătatea și educația.

Diferență de 4 miliarde de lei între necesarul estimat și capacitatea bugetară

Problema majoră este reprezentată în acest moment de diferența dintre anvelopa salarială negociată și resursele pe care Ministerul Finanțelor susține că le poate susține.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de HotNews, Ministerul Finanțelor ar putea suporta în prezent o anvelopă de aproximativ 8 miliarde de lei, în timp ce varianta extinsă a reformei ar presupune un efort bugetar de până la 12 miliarde de lei.

Diferența de aproximativ 4 miliarde de lei reprezintă una dintre principalele dificultăți ale negocierilor.

În spatele acestei diferențe se află presiuni importante venite din partea unor categorii profesionale care solicită ca noua lege a salarizării să țină cont de nivelul veniturilor și de particularitățile fiecărui sector.

Medicii și profesorii se numără printre categoriile pentru care au fost formulate solicitări suplimentare, ceea ce a contribuit la revizuirea în creștere a impactului financiar estimat.

O reformă cu miză financiară și europeană majoră

Legea salarizării nu este însă doar o problemă internă privind veniturile angajaților din sectorul public. Adoptarea acesteia are o componentă financiară europeană semnificativă.

Cele 770 de milioane de euro din PNRR condiționate de această reformă reprezintă o miză importantă pentru România, mai ales în etapa finală de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență, când marja de timp pentru îndeplinirea jaloanelor este tot mai redusă.

Pentru Guvern, provocarea este, astfel, dublă: pe de o parte, trebuie să prezinte Comisiei Europene o reformă credibilă și sustenabilă din punct de vedere bugetar, iar pe de altă parte trebuie să obțină un compromis politic și social intern asupra modului în care vor fi stabilite viitoarele reguli de salarizare în sectorul public.

Miza pentru finanțele României

Negocierile privind noua lege a salarizării se desfășoară într-un context în care spațiul fiscal al României este deja puternic presat. Creșterea anvelopei salariale trebuie analizată în raport cu deficitul bugetar, cheltuielile permanente ale statului și angajamentele asumate pentru perioada următoare.

O majorare a impactului de la 8 la 12 miliarde de lei înseamnă un efort suplimentar de aproximativ 4 miliarde de lei anual, ceea ce ridică problema identificării unor surse sustenabile de finanțare.

De aceea, forma finală a legii va trebui să găsească un punct de echilibru între revendicările salariale, condiționalitățile europene și capacitatea reală a bugetului de stat.

Discuțiile de miercuri cu Comisia Europeană pot reprezenta un pas important în această direcție. Dacă autoritățile reușesc să ajungă la o variantă acceptată de Bruxelles, următoarea etapă va fi obținerea acordului politic și social necesar pentru adoptarea actului normativ.

Pentru România, miza nu este doar o nouă grilă de salarizare în sectorul public, ci și deblocarea unei sume de 770 de milioane de euro din PNRR, într-un moment în care fiecare jalon neîndeplinit poate pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.