România riscă să nu valorifice pe deplin potențialul turismului din cauza investițiilor insuficiente în promovarea destinațiilor turistice, a afirmat joi Alin Chipăilă, membru al Alianței pentru Turism și președinte al Asociației Județene de Turism Sibiu
Potrivit acestuia, atragerea unui număr mult mai mare de turiști străini ar putea contribui substanțial la creșterea veniturilor la bugetul de stat.
Chipăilă a subliniat că România nu reușește să convingă mai mult de 2,3 milioane de turiști străini să viziteze țara, în comparație cu Albania, care înregistrează aproximativ 14 milioane de turiști, de șase ori mai mulți decât România. Acesta a arătat că o parte din problema deficitului bugetar poate fi atribuită faptului că turismul nu este promovat la nivelul necesar.
„Este clar că nu investim suficient în promovarea României pentru a atrage mai mulți turiști străini, iar acest lucru are un impact direct asupra veniturilor la bugetul de stat. De exemplu, în Albania, turismul aduce mult mai multe venituri decât în România, iar acest lucru se datorează unei strategii de marketing mai coerente și unei promovări internaționale eficiente”, a declarat Chipăilă.
Bucureștiul, aproape inexistent în promovarea turistică internațională
Un alt punct critic semnalat de Chipăilă este lipsa de vizibilitate a Bucureștiului în campaniile internaționale de promovare turistică. Conform acestuia, capitala României nu este suficient prezentă pe piețele externe și aproape că nu există în campaniile de promovare din afaceri internaționale, târguri și evenimente internaționale.
„Bucureștiul este principala destinație turistică din România, dar nu reușim să îl promovăm corespunzător pe plan internațional. În campaniile de promovare, capitala aproape că nu există, ceea ce afectează grav atractivitatea acesteia ca destinație turistică”, a adăugat Chipăilă.
Exemple de succes în turism: Oradea, Timișoara și Sibiu
Chipăilă a menționat că alte orașe din România, precum Oradea, Timișoara și Sibiu, au reușit să dezvolte turismul prin colaborarea între autoritățile locale și sectorul privat. Aceste orașe au reușit să construiască o imagine turistică coerentă și să atragă turiști prin campanii eficiente de promovare.
„Exemplele pozitive din Oradea, Timișoara și Sibiu demonstrează că, atunci când autoritățile publice locale colaborează cu sectorul privat, rezultatele nu întârzie să apară. Aceste orașe au reușit să devină destinații atractive printr-o promovare eficientă și printr-o implicare activă a industriei hoteliere”, a spus Chipăilă.
Organizația de Management al Destinației România: o necesitate pentru turismul național
Reprezentantul Alianței pentru Turism a subliniat și importanța înființării unei Organizații de Management al Destinației România (OMD) care să coordoneze promovarea turismului la nivel național. Chipăilă consideră că o astfel de organizație ar trebui să funcționeze la nivel național și local pentru a asigura o promovare coerentă și susținută a tuturor destinațiilor turistice din România.
„Înființarea unei Organizații de Management al Destinației România este esențială pentru a coordona și a promova turismul național într-un mod integrat. Trebuie să avem o strategie coerentă, bine definită, care să pună România pe harta turistică internațională”, a declarat Chipăilă.
Implicarea industriei turistice în schimbarea legislației
Chipăilă a îndemnat și membrii Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR) să se implice activ în structurile asociative și să participe la modificarea legislației care reglementează turismul. El a subliniat că transformarea sectorului turistic din România nu poate avea loc fără o legislație modernizată și fără implicarea activă a industriei în procesul legislativ.
„Este vital ca actorii din industria turistică să fie implicați în modificarea legislației, mai ales în ceea ce privește digitalizarea și monitorizarea fluxurilor de turiști. Fără o astfel de implicare, autoritățile vor rămâne reactive și nu vor putea să promoveze interesele industriei”, a încheiat Chipăilă.
Destinațiile cu OMD-uri au avut o revenire rapidă după pandemie
Chipăilă a mai subliniat că destinațiile care au avut organizații de management al destinației sau structuri similare au reușit să se redreseze mult mai rapid după pandemia de COVID-19. Aceste destinații au continuat să promoveze turismul în perioada crizei, ceea ce le-a permis să atragă din nou turiști și să minimizeze impactul economic al pandemiei asupra industriei.
„Destinațiile care au avut organizații de management al destinației au avut o revenire mult mai rapidă după pandemie. Aceste organizații au continuat să lucreze și în perioada pandemiei pentru a menține turismul activ”, a concluzionat Chipăilă.
