Ministerul Finanțelor: Deficitul bugetar al României a scăzut în 2025 la 7,65% din PIB, față de 8,67% în anul precedent

România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din Produsul Intern Brut, echivalentul a 146,03 miliarde de lei, înregistrând o reducere de un punct procentual comparativ cu nivelul de 8,67% din PIB consemnat în 2024, potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanțelor.

Reprezentanții instituției precizează că această evoluție a fost obținută printr-o combinație echilibrată de măsuri care au vizat controlul cheltuielilor, creșterea veniturilor și o structură mai eficientă de finanțare a investițiilor publice.

Venituri bugetare în creștere semnificativă

În anul 2025, veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 662,7 miliarde de lei, în creștere cu 15,3% față de anul anterior. Ca pondere în PIB, acestea au avansat cu 2,05 puncte procentuale. Aproximativ 0,5 puncte procentuale provin din majorarea veniturilor curente – în special impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări sociale și TVA – restul fiind generat de fondurile europene.

Ministerul Finanțelor subliniază că veniturile din 2024 au fost influențate de încasări excepționale rezultate din amnistia fiscală, în valoare de 6,3 miliarde de lei. Dacă acest element temporar este exclus, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii veniturilor totale în PIB în 2025 este estimată la circa 0,8 puncte procentuale.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 miliarde de lei, înregistrând un avans de 19,9% față de anul anterior. Creșterea a fost susținută în special de majorarea semnificativă a impozitului pe dividende, care a crescut cu 77,8%, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. De asemenea, veniturile din impozitul pe salarii au crescut peste dinamica fondului de salarii din economie, influențate de eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor sectoare.

Evoluția principalelor categorii de venituri

Contribuțiile de asigurări sociale au atins 208,03 miliarde de lei, în creștere cu 9,8%, evoluție susținută de extinderea bazei de impozitare și de transferurile mai mari către Pilonul II de pensii.

Veniturile din impozitul pe profit au însumat 41,01 miliarde de lei, marcând un avans de 14%, pe fondul performanței agenților economici.

Încasările nete din TVA au ajuns la 133,9 miliarde de lei, cu 10,7% mai mult față de 2024, în condițiile unor rambursări mai mari de TVA și ale modificărilor de cote introduse prin Legea nr. 141/2025.

Accizele au generat venituri de 48,32 miliarde de lei, în creștere cu 4,3%, susținute în principal de accizele pentru produsele energetice, majorate conform legislației în vigoare.

Veniturile nefiscale au totalizat 53,81 miliarde de lei, cu o creștere de 9,2%, influențată inclusiv de vărsămintele din profitul Băncii Naționale a României.

Fondurile europene, aport major

Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au crescut cu 79,1%, ajungând la 75,9 miliarde de lei în 2025, față de 42,4 miliarde de lei în anul precedent. Acestea includ fonduri PNRR, plăți pentru politica agricolă comună, fonduri structurale și de coeziune, precum și sume aferente refinanțării unor proiecte.

Ministerul Finanțelor menționează că accelerarea absorbției fondurilor din PNRR la finalul anului 2025 a fost determinată de modificarea structurii de finanțare a unor proiecte mature, în urma revizuirii planului și a deciziilor adoptate la nivel european.

Cheltuieli bugetare: ritm de creștere mai temperat

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 808,73 miliarde de lei, reprezentând 42,36% din PIB. Cheltuielile totale, excluzând asistența financiară din partea UE sau a altor donatori, au scăzut ca pondere în PIB la 38,4%, față de 38,9% în 2024, semnalând o încetinire a ritmului de creștere a cheltuielilor publice.

Cheltuielile de personal s-au situat la 167,72 miliarde de lei, în creștere cu 1,9%, dar ca pondere în PIB au scăzut la 8,8%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin față de anul anterior, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 100,63 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%, influențate în special de cheltuielile din sistemul de sănătate pentru medicamente și programe naționale.

Dobânzile plătite de stat au însumat 50,5 miliarde de lei, cu peste 14 miliarde de lei mai mult față de anul precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut la 250,88 miliarde de lei, majorarea fiind determinată în principal de recalcularea pensiilor, de compensarea facturilor la energie și de creșterea semnificativă a plăților pentru concedii medicale.

Subvențiile au totalizat 12,55 miliarde de lei, fiind direcționate în principal către transportul public, agricultură și schemele de compensare a energiei pentru consumatorii noncasnici.

Investiții în creștere

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 138,2 miliarde de lei, în creștere cu 15,7% față de 2024. Peste jumătate din această sumă a fost alocată proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și din PNRR, confirmând accentul pus pe dezvoltare și modernizare.

Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția bugetară din 2025 indică un control mai strict al cheltuielilor, concomitent cu o creștere solidă a veniturilor și o utilizare mai eficientă a fondurilor europene.