Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat recent că România se află printre puținele țări din Uniunea Europeană al căror deficit bugetar este realizat pe investiții
În cadrul unei postări pe Facebook, Câciu a subliniat importanța investițiilor, afirmând că „singura cale spre dezvoltare este push-ul investițional”. El a explicat cum deficitul conjunctural (2-3 ani), generat de investiții, poate fi „reparat” prin efectul de multiplicare al acestora. Acest efect contribuie la creșterea veniturilor economiei și bugetului, în timp ce reduce presiunea asupra cheltuielilor.
Reacția sa vine în contextul în care analiștii Fitch au avertizat că România riscă să piardă ratingul „recomandat pentru investiții” dacă nu își limitează deficitul bugetar, care este acum cel mai mare din Uniunea Europeană. Aceasta ar putea avea consecințe serioase pentru credibilitatea financiară a țării și pentru capacitatea de a atrage investitori străini.
Câciu a prezentat, de asemenea, date istorice despre deficitele bugetare ale statelor membre UE în ultimii 30 de ani. El a evidențiat că nu există nicio țară din UE care să nu fi depășit limita de 3% deficit bugetar din PIB în cel puțin două ani. Toate țările membre au experimentat perioade de dezvoltare accelerată bazate pe investiții, în special datorită fondurilor europene destinate infrastructurii, în care deficitul a depășit 3% din PIB.
Câciu a exemplificat prin compararea României cu alte state europene: Franța și Grecia au avut deficit mai mare de 3% din PIB în 23 din ultimii 30 de ani, Ungaria, Polonia și Portugalia în 22 de ani, iar România în 17 ani. Această statistică demonstrează că un deficit bugetar temporar, asociat cu investițiile, este o practică comună în rândul țărilor UE, mai ales în perioadele de convergență economică.
În continuare, Adrian Câciu a subliniat că România va urma același model în perioada 2023-2027, cu accent pe un „big push investițional”. Această strategie este esențială pentru stimularea economiei românești, în contextul în care Comisia Europeană estimează că 12 țări din UE vor depăși criteriul deficitului bugetar de 3% din PIB în 2024.
Analiștii Fitch au menționat că România ar putea fi nevoită să implementeze măsuri urgente pentru a limita cheltuielile și a crește veniturile. Aceștia avertizează că, fără acțiuni semnificative, deficitul bugetar ar putea scădea doar la 5,8% din PIB în 2024, față de estimarea actuală de 7%. Această situație ar putea duce la o creștere a datoriei publice la 80% din PIB până în 2037, un nivel considerat foarte ridicat pentru România, depășind media țărilor cu un rating similar.
Fitch a subliniat că presiunea negativă asupra ratingului României ar putea crește, în special în cazul în care slăbiciunile bugetare afectează credibilitatea politicii economice. De asemenea, a fost menționat faptul că guvernul român se confruntă cu dificultăți în a limita datoria publică, care a depășit 50% din PIB din cauza cheltuielilor pentru programe sociale, inclusiv creșterea pensiilor.
În contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare din 24 noiembrie, cele două partide principale din coaliția guvernamentală fac eforturi pentru a crește pensiile, ceea ce ar putea complica și mai mult gestionarea deficitului.
România se află sub procedura UE de deficit excesiv dinainte de pandemie și a solicitat Comisiei Europene un termen de șapte ani, începând cu 2024, pentru a reduce deficitul la limita de 3%. Totuși, guvernul nu a prezentat un plan clar pentru atingerea acestui obiectiv.
În concluzie, România se află într-un punct critic, unde este esențial să echilibreze necesitatea de investiții cu gestionarea responsabilă a deficitului. Aceasta este o provocare complexă, dar necesară pentru a menține încrederea investitorilor și a asigura o dezvoltare economică sustenabilă pe termen lung.
