Ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat duminică seară, într-o intervenție la Digi24, că plafonarea prețurilor la alimentele de bază nu a oferit un câștig real consumatorilor, prețurile majorându-se chiar pentru produsele care fuseseră achiziționate anterior.
Oficialul a subliniat că intervențiile politice nu generează automat scăderi de preț, ci acestea se ajustează în funcție de dinamica reală a pieței și de costurile de producție.
Exemplu personal pentru ilustrarea situației
Pentru a susține punctul său de vedere, Radu Miruță a oferit un exemplu personal. Ministrul a precizat că a cumpărat exact aceleași produse pe care le achiziționase fostul premier Marcel Ciolacu în octombrie 2023, când acesta publicase pe rețelele sociale un bon de cumpărături în valoare de 93,50 de lei. Într-o achiziție realizată un an mai târziu, aceleași produse au costat între 127 și 130 de lei.
„Prețurile nu stau într-un anumit cadru doar pentru că urlă un politician la ele. Ele scad sau cresc în funcție de cum se desfășoară relația economică reală”, a explicat ministrul, punctând că exemplele concrete demonstrează diferența de cost suportată de consumatori.
Puterea de cumpărare versus fixarea prețurilor
Radu Miruță a clarificat că obiectivul său, în calitate de ministru, este protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor și nu fixarea prețurilor pentru anumite categorii de produse. Ministrul a explicat că oamenii nu achiziționează doar un coș limitat de produse pentru care se impun plafonări, ci o gamă largă de alimente și bunuri, al căror preț poate varia în funcție de politica economică și de costurile reale ale producției.
Stimularea producției și deficitul comercial
În discursul său, Miruță a subliniat că economia ar trebui susținută prin măsuri care să stimuleze producția internă, cum ar fi acordarea de credite fiscale pentru anumite industrii. El a atras atenția și asupra deficitului comercial al României, care a atins 33 de miliarde de euro, cauzat în mare parte de exportul de materie primă neprocesată și importul de produse finite.
Plafonarea prețurilor – limitări și efecte reale
Referindu-se la plafonarea prețurilor la alimentele de bază, ministrul a arătat că, deși măsura nu a fost inutilă, beneficiile pentru consumatori au fost limitate. Exemplul coșului de cumpărături al fostului premier Ciolacu demonstrează că prețul total al produselor a crescut semnificativ, de la aproximativ 100 de lei la 130 de lei.
Sfârșitul plafonării și perspective pentru piața alimentară
Guvernul a decis să nu mai prelungească plafonarea adaosului comercial stabilit prin OUG 67/2023, care a fost aplicată până la 30 septembrie 2025. Începând cu 1 octombrie, produsele de bază, precum pâinea, laptele, ouăle, carnea, zahărul și legumele proaspete, vor putea fi vândute la prețuri stabilite liber, în funcție de cererea și oferta de pe piață.
Radu Miruță a concluzionat că protejarea puterii de cumpărare și stimularea producției interne rămân priorități esențiale pentru reducerea impactului inflației asupra românilor și pentru asigurarea stabilității economice pe termen lung.
