Mugur Isărescu: „Economia noastră este cu adevărat europeană când va atinge performanţele economiei europene!”

La o conferință de specialitate, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat joi că economia noastră va fi cu adevărat europeană atunci când va atinge performanțele economiilor europene și se va alinia natural la dinamica acestora.

El a menționat că acest obiectiv este cu adevărat unul ambițios și dificil de atins.

„Prima învăţătură pe care o aduc în atenţia dumneavoastră este extrasă din realitatea ultimului deceniu şi jumătate şi constituie o premisă pentru aceste discuţii legate de modelul de economie. Este indubitabil că azi ar trebui să gândim pe două nivele construcţia şi funcţionarea unui model: primul nivel ţine de esenţa şi rostul a ceea ce este modelul de economie al Uniunii Europene, al doilea nivel vizează ceea este obligatoriu pentru orice economie, să echilibreze oferta internă cu cererea internă. Cum să se facă acest lucru constituie provocarea pentru astfel de dezbateri şi eu sunt convins că ne vom asuma fără prea mare întârziere provocarea. Economia noastră este cu adevărat europeană când va atinge performanţele economiei europene şi se va cupla firesc la dinamica ei. Aceasta este cu adevărat o ţintă irepresibilă. Aspectele practice pentru nivelul al doilea ţin de creativitatea noastră în cadrul economiei europene”, a menţionat Mugur Isărescu, la dezbaterile pe tema „Modelul Economic românesc în Uniunea Europeană România – Orizont 2040”, scrie Agerpres.

Conform guvernatorului Mugur Isărescu, pentru a dezvolta un model al economiei României, este necesar să se înțeleagă în mod detaliat care sunt factorii determinanți relevanți atât în ceea ce privește economia europeană în ansamblul ei, cât și în privința părții care se referă la economia României. Aceasta implică analiza și înțelegerea contextului economic european în care țara noastră își desfășoară activitatea și identificarea factorilor interni și externi care influențează evoluția economiei românești.

„Desigur, orizontul nu poate fi absolut convenţional, ci un rezultat al unei logici unde argumentele sunt în favoarea unor variabile care prevalează ca influenţă şi care dau sens evoluţiilor de tip progres. Cunoscutul economist Jacques Attali, deplângând starea precară a dezbaterilor din Franţa natală, zicea recent: ‘nu există o reflecţie serioasă asupra a ceea ce ar putea deveni ţara în 2030, în 7 ani, adică ‘mâine dimineaţă’; şi cu atât mai puţin despre ceea ce ar putea alege să devină în 2040 sau 2050.’ Şi aceasta este, şi pentru noi, o provocare pentru a putea avea satisfacţia reuşitei în gândirea strategică a economiei. Ce va fi România în 2040 este o întrebare cu mare greutate care nu poate primi un răspuns pripit”, a adăugat guvernatorul BNR.

Guvernatorul Mugur Isărescu susține că omenirea se află într-o etapă critică a existenței sale, confruntându-se cu posibilitatea unei singularități în evoluția sa, prognozată de unii specialiști să aibă loc în jurul anului 2040. Singularitatea se referă la un moment în care inteligența artificială și tehnologiile avansate ar putea depăși capacitatea umană de înțelegere și control, având potențialul de a schimba radical societatea și civilizația. Aceasta reprezintă o provocare și o oportunitate pentru omenire în gestionarea și adaptarea la aceste schimbări semnificative în viitorul apropiat.

„Este vorba de mixarea speciei noastre cu nanotehnologiile, cu inteligenţa artificială. Pare că suntem în paginile unei cărţi de SF, deşi suntem deja într-o realitate la scara 1/1. Ce va fi lumea la 2040?. Invocând aceste idei vreau să spun că este tot mai complicat să înţelegem continuitatea, suntem pe un prag al devenirii de unde totul ar putea fi altcumva, mintea noastră să funcţioneze diferit. Prin formaţia profesională eu sunt prudent în a anticipa, cu atât mai mult în a planifica pe termene foarte lungi. Găsesc firesc să vă invit pe fiecare să vă gândiţi la asta”, a mai spus Isărescu.

Totodată, guvernatorul BNR a făcut referire „la o mentalitate care face ravagii serioase pe planul gândirii strategiilor de viitor” şi anume excesul de raportare la trecut, la ceea ce nu s-a făcut sau s-a făcut mai puţin bine, la critica în buclă, preluând un termen din media, cei care critică nepunând altceva în loc decât vorbe.

„Există cum se ştie şi varianta ceva mai toxică, a fixării în obsesia vinei pe care ar avea-o cineva de a fi ratat prezentul aşteptat. Nu cred că este ceva în neregulă cu gândirea critică, cea prin care evaluăm nerealizările pentru a stabili paşii de făcut pentru a corecta cursul evoluţiei. Adaug că nu acord deloc credit criticii personalizate. Nu-mi place – şi mă rog să nu-i placă nimănui – pălăvrăgeala, prea mult prezentă în dezbaterea publică. Iar inflaţionarea derâderii este descalificantă. Mai extind preferinţa mea formulată mai devreme pentru cei care fac viitorul să devină realitate şi pentru cei care înţeleg problemele prezentului şi se dedică rezolvării lor. Într-un fel profund uman ei fac să existe prezentul continuu, în care se revarsă cele bune din trecut şi se actualizează cele sperate din viitor”, a adăugat guvernatorul BNR.

„Principial această categorie de specialişti pornesc de la o stare de fapt ce trebuie încurajată sau corectată pentru a se ajunge la o situaţie funcţională în termen de costuri şi beneficii, dar şi în privinţa efectelor de bunăstare. Adică să proiectăm mai întâi ce se întâmplă în agricultură, în industria cutare, în energia verde etc., apoi să asociem imaginile şi să aproximăm ce va fi întregul. Personal, mă simt confortabil cu această formulă. Cumva reactiv am da o mână de ajutor eforturilor oficiale de a moderniza, adecvat cerinţelor populaţiei, sectoare ale economiei pentru a fi mai relevante pe pieţe, chiar reziliente în condiţii de concurenţă acerbă în unele cazuri, cum ar fi piaţa alimentelor, bunăoară. Văd o eficientizare a dezbaterilor dacă s-ar încetăţeni forme de cooperare între gândirea ştiinţifică din economie şi expertiza economică, dimpreună cu antreprenorii inovativi. Cumva benefic s-ar ajunge la căi scurte de certificare a valorii ideilor, la echilibrarea prospectivei ideilor cu pragmatica afacerilor, ştiinţa economică s-ar îmbrăţişa cu practica economică, gândirea şi acţiunea s-ar fertiliza reciproc. Nu exclud că lucrurile ar scârţâi la început, există un izolaţionism academic, ca şi un izolaţionism antreprenorial, adeseori fiecare parte pretinde că este mai adecvată tendinţelor prin ce face decât celălalt”, a mai spus Isărescu.