Noua Lege a salarizării: valoare de referință de 4.000 de lei, plafon pentru sporuri și reguli noi pentru premiile de performanță

Ultima variantă a proiectului Legii salarizării unitare, transmisă partidelor din fosta coaliție guvernamentală, propune un nou mecanism de stabilire și actualizare a salariilor din sectorul public

Proiectul pornește de la o valoare de referință de 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și anul 2027 și introduce reguli mai stricte privind evoluția cheltuielilor de personal, sporurile și premiile de performanță. Cele mai importante modificări vizează, însă, domeniile Educației și Sănătății.

Dacă proiectul va fi adoptat de Parlament, noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026. Documentul transmis partidelor introduce mecanisme care urmăresc să lege evoluția veniturilor din sectorul public de situația bugetară și de obiectivele fiscale pe termen mediu, inclusiv pentru a limita creșterile de cheltuieli salariale în anii electorali.

Valoarea de referință: 4.000 de lei în 2026 și 2027

Unul dintre elementele centrale ale proiectului este stabilirea unei valori de referință de 4.000 de lei, aplicabilă pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027.

Guvernul își păstrează, însă, posibilitatea de a modifica această valoare în cursul anului 2027. Potrivit proiectului, în funcție de concluziile raportului semestrial privind situația economică și bugetară elaborat de Ministerul Finanțelor, Executivul poate decide, prin hotărâre, majorarea sau diminuarea valorii de referință.

Începând din 2028, mecanismul se schimbă. Procentul de majorare a valorilor de referință ar urma să fie stabilit în funcție de obiectivul de reducere a masei cheltuielilor salariale din sectorul public ca pondere în PIB.

Ținta prevăzută în proiect este o reducere cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031.

Prin urmare, noua formulă nu mai leagă automat evoluția salariilor bugetarilor exclusiv de decizii politice sau de calendarul electoral, ci încearcă să o coreleze cu capacitatea financiară a statului.

Spor nou pentru administrația publică locală

Proiectul introduce și posibilitatea acordării unui spor pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare la nivelul administrației publice locale.

Sporul poate ajunge la 15% din salariul de bază, însă acordarea sa este condiționată de situația financiară a autorității publice.

Pentru comune, orașe, municipii și sectoarele municipiului București, sporul poate fi acordat numai dacă, în anul bugetar anterior, cheltuielile de personal aferente capitolului „Autorități publice și acțiuni externe” nu depășesc 50% din veniturile provenite din impozitele locale încasate.

În cazul județelor și al municipiului București, plafonul este de 20% din veniturile provenite din cota directă din impozitul pe venit încasată în anul anterior.

Mecanismul urmărește, astfel, să condiționeze acordarea unor venituri suplimentare de capacitatea reală a administrațiilor de a-și susține financiar cheltuielile de personal.

Sporurile și premiile, puse sub un plafon general

O altă modificare importantă vizează regimul sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor.

În forma transmisă partidelor, suma acestor drepturi nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază și a celorlalte drepturi salariale de referință, calculul fiind realizat la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare, cu excepția drepturilor exceptate în mod expres de la plafon.

Pentru unitățile din sistemul public de sănătate, calculul plafonului de 20% se realizează la nivelul ordonatorului principal de credite, indiferent de sursa de finanțare.

Această prevedere poate avea un impact important asupra instituțiilor în care structura veniturilor este puternic dependentă de sporuri și alte componente salariale variabile.

Premiile de performanță: maximum 4% din fondul de salarii

Proiectul introduce și reguli precise pentru acordarea premiilor de performanță.

Valoarea totală a premiilor acordate într-un an calendaristic de un ordonator principal de credite nu poate depăși 4% din fondul aferent salariilor de bază și celorlalte drepturi salariale prevăzute de lege, cu condiția încadrării în bugetul aprobat.

Premiile pot fi acordate unui număr limitat de angajați:

• pentru cel mult 30% dintre posturile ocupate aferente funcțiilor de execuție;
• pentru cel mult 30% dintre posturile ocupate aferente funcțiilor de conducere și înalților funcționari publici.

Numărul maxim de beneficiari este calculat prin raportare la posturile ocupate la finalul anului calendaristic anterior.

Și valoarea individuală a premiului este plafonată: aceasta nu poate fi mai mică de 10% și nici mai mare de 20% din salariul de bază, solda sau indemnizația de încadrare aferentă perioadei pentru care se acordă premiul.

Un element important este că, la intrarea în vigoare a legii, acest mecanism se aplică exclusiv personalului didactic și didactic auxiliar. Pentru celelalte categorii de personal, aplicarea este prevăzută începând din 2029 și este condiționată de respectarea țintei de deficit bugetar stabilite pentru anul anterior.

Salariile care scad ar urma să fie protejate printr-o diferență tranzitorie

Proiectul introduce și un mecanism destinat să evite scăderile bruște ale veniturilor.

Dacă, după intrarea în vigoare a noii legi, salariul lunar al unui angajat ajunge sub nivelul aflat în plată în noiembrie 2026, acesta va primi o diferență salarială tranzitorie.

Dreptul este acordat atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții.

Diferența nu este însă permanentă. Aceasta se diminuează pe măsură ce salariul lunar crește ulterior în baza noii legi, până când venitul ajunge la nivelul celui din noiembrie 2026.

Din baza de comparație nu fac parte veniturile aferente proiectelor finanțate din fonduri europene, stimulentele pentru gestionarea fondurilor europene și drepturile salariale temporare sau variabile, condiționate de desfășurarea activității în anumite condiții.

Educația, printre domeniile cu cele mai importante modificări

Ultima variantă a proiectului aduce mai multe intervenții în sistemul de învățământ, după ce variantele anterioare au generat riscul unor scăderi de venituri pentru anumite categorii de personal.

În învățământul preuniversitar sunt revizuiți coeficienții de salarizare pentru personalul didactic, iar consilierii școlari ar putea beneficia de un spor de până la 5%.

Proiectul reglementează și sporul de dirigenție. Pentru învățători, educatoare, institutori, profesori pentru învățământul primar și profesori pentru învățământul preșcolar este prevăzut un spor de 10% din valoarea de referință.

Pentru personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, sporul ar urma să fie diferențiat în funcție de numărul de elevi din clasă:

• 10% din valoarea de referință pentru clase cu până la 20 de elevi;
• 15% pentru clase cu 21–30 de elevi;
• 20% pentru clase cu peste 30 de elevi.

La nivel universitar este introdusă posibilitatea acordării unui spor de până la 10% din valoarea de referință pentru activitatea de îndrumare a studenților, desfășurată în calitate de tutore de an.

Cuantumul și criteriile de acordare ar urma să fie stabilite de consiliile de administrație, în funcție de activitate, numărul de studenți îndrumați și bugetul disponibil.

Plata cu ora, recalculată

O altă modificare relevantă pentru sistemul de educație privește plata cu ora.

Pentru personalul didactic de predare, conducere, îndrumare și control, inclusiv cadrele didactice metodiste, calculul va avea ca bază salariul de bază aferent funcției, ținând cont de gradația de vechime, treapta de vechime în învățământ și gradul didactic.

Raportarea se va face la 120 de ore.

Modalitatea concretă de aplicare urmează să fie stabilită prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Sănătatea: modificări privind sporurile și gărzile

În domeniul Sănătății și asistenței sociale, proiectul corectează anumite încadrări profesionale și introduce modificări privind plata activității în ture și în afara programului normal.

Pentru personalul din unitățile sanitare, de asistență socială și de asistență medico-socială, tariful orar aferent salariului de bază pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și celelalte zile nelucrătoare este majorat de la 30% la 40%.

În ceea ce privește personalul care lucrează în ture, acordarea sporului de 15% este condiționată de efectuarea a cel puțin trei ture în fiecare dintre schimburile sistemului 3×8 ore sau 2×12 ore.

O modificare importantă privește și gărzile medicilor și ale personalului sanitar cu pregătire superioară.

Pentru gărzile efectuate în afara normei legale de muncă și a programului de la funcția de bază, în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare, tariful orar ar urma să fie majorat de la 20% la 30% peste tariful orar aferent salariului de bază.

Un nou mecanism pentru salarizarea bugetarilor

În ansamblu, ultima variantă a proiectului Legii salarizării încearcă să schimbe logica actuală de stabilire a veniturilor din sectorul public. Pe lângă grilele de salarizare, documentul introduce plafonări, condiționalități bugetare și mecanisme de protecție tranzitorie, astfel încât implementarea noii grile să nu producă automat scăderi ale veniturilor aflate în plată.

În același timp, proiectul urmărește să limiteze creșterea necontrolată a masei salariale, prin corelarea evoluției valorii de referință cu obiectivele fiscale și prin plafonarea sporurilor și premiilor.

Pentru Educație și Sănătate, ultimele modificări încearcă să corecteze o parte dintre efectele negative anticipate în variantele precedente, prin ajustarea coeficienților, introducerea sau recalibrarea unor sporuri și modificarea modului de plată pentru activitățile suplimentare.

Proiectul nu este însă lege în forma actuală. El urmează să fie discutat politic și, ulterior, să parcurgă procedura legislativă. Forma finală, precum și calendarul aplicării, pot suferi modificări în urma negocierilor și a dezbaterilor parlamentare.