Național
O nouă șansă pentru mineritul românesc? Ce dorește să facă UE?
Uniunea Europeană se află în mijlocul unei tranziții energetice istorice, dorind să scape treptat de dependența de materiale rare din alte țări, în special din China. România reprezintă una din țările în care Uniunea Europeană își pune cele mai mari speanțe.
Un grup select de 34 de materii prime critice, dintre care 17 sunt considerate strategice, este în centrul acestei tranziții. Printre acestea se numără litiul, cobaltul și nichelul, utilizate în vehiculele electrice, borul pentru turbinele eoliene, magneziul pentru industrii precum cea aerospațială, auto sau de apărare, și grafitul, esențial pentru mobilitatea electrică.
Uniunea Europeană se confruntă cu o dependență ridicată de importurile de materii prime critice, asemenea dependenței anterioare de gazul rusesc, dar intenționează să schimbe acest lucru. În acest sens, fiecare stat membru, inclusiv România, trebuie să exploreze resursele proprii. Tehnologiile moderne de mapare și digitalizare oferă posibilități extinse de identificare a resurselor în sol. Statele membre sunt așteptate să vină cu programe actualizate de explorare până în 2025, iar datele vor fi făcute publice pentru a atrage investitori.
În România, există indicii privind existența unor resurse de materii prime critice, inclusiv nisipuri cuarțoase, grafit, minerale de bor și fosforite. Cu toate acestea, investițiile mari necesare pentru explorare și exploatare, precum și pierderea know-how-ului și a tehnologiei relevante, stau în calea dezvoltării acestor resurse. Propunerile Ministerului Economiei includ realizarea unei baze naționale pentru evaluarea resurselor.
Lista minereurilor care pot fi extrase din România:
- Bismut: Poate fi exploatat în Baia de Arieș (Alba), Baia Sprie, Brusturi, Nistru, Rodna, Băiuț și Valea Blaznei. Sărurile acestuiasunt folosite în medicină și cosmetică, înlocuitor al plumbului în aliaje.
- Germaniu se găsește în toate cele trei zone miniere din Apuseni: Baia de Arieș – 12 grame/tonă, Zlatna – 33 grame/tonă, Bucium – 12 grame/tonă, Barza – 13 grame pe tonă și Roșia Montană – 16 grame/tonă. Germaniul metalic este utilizat ca și semiconductor în tranzistori, precum și alte dispozitive electronice. Utilizările curente ale germaniului includ încorporarea sa în sistemele de fibră optică și celule solare. Compușii germaniului sunt utilizați drept catalizatori și în nanofire.
- Staniu (Tarnița, Bocșa, Valea Morii – Barza și Nistru),
- Beriliu (Teregova – Caraș-Severin),
- Litiu (Munții Lotrului),
- Vanadiu (Munții Pădurea Craiului),
- Cobalt (Bălan, Fundu Moldovei, Bocșa, Moldova Nouă), esențial pentru baterii
- Galiu (Bălan, Rodna, Săcărâmb),
- Magneziu (Budureasa – Bihor)
- „Pământuri rare” (Glogoca, Grădiștea de Munte, Ogaba, Clejnești etc). Aceste metale rare sunt utilizate în diferite industrii cum ar fi cele aerospațiale, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, în tehnologia semiconductorilor, a automaticii și electronicii, industria siderurgică și metalurgică, în industria aliajelor, a materialelor refractare și a polimerilor. Principalii beneficiari sunt marile companii occidentale care activează în domeniile menționate.
Într-un context european mai larg, Comisia propune acțiuni pentru garantarea accesului UE la o aprovizionare sigură, diversificată și durabilă cu materii prime critice. Aceste materii prime sunt esențiale pentru industria cu emisii nete zero, industria digitală, aerospațială și apărare. UE se bazează în mare măsură pe importuri, ceea ce poate pune în pericol obiectivele sale climatice și digitale. Astfel, propunerile includ stabilirea unor priorități clare de acțiune, crearea de lanțuri de aprovizionare sigure în UE, asigurarea capacitatății de a atenua riscurile de aprovizionare și investiții în cercetare, inovare și competențe.
Măsurile propuse vor necesita discuții și aprobare din partea Parlamentului European și a Consiliului UE, dar reflectă eforturile Uniunii de a-și asigura independența și reziliența în fața schimbărilor globale și a dependenței de importuri.