Oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă reduce cu 1.350 MW producția internă de energie. Impactul economic și implicațiile pentru piața energetică

România traversează una dintre cele mai dificile situații pentru Sistemul Energetic Național din ultimii ani, după ce seceta severă și nivelul extrem de scăzut al Dunării au determinat oprirea controlată a ambelor reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă

Decizia, luată exclusiv din considerente de securitate nucleară și protejare a instalațiilor, generează însă un impact major asupra echilibrului energetic și obligă autoritățile să gestioneze atent deficitul de producție în perioada următoare.

Joi dimineață, la ora 09:30, Reactorul 2 continua să funcționeze la putere maximă, urmând să fie oprit controlat și deconectat de la Sistemul Energetic Național (SEN) în cursul dimineții. Reactorul 1 fusese deja oprit marți, în urma aplicării procedurilor specifice pentru situații de secetă severă.

Seceta împinge infrastructura energetică la limitele de exploatare

Potrivit Societății Naționale Nuclearelectrica, măsura este determinată de scăderea continuă a debitului Dunării, utilizată pentru răcirea instalațiilor centralei.

Datele furnizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor indică un debit al fluviului de aproximativ 1.650 metri cubi pe secundă, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală pentru această perioadă a anului.

În aceste condiții, compania aplică procedurile operaționale prevăzute pentru menținerea marjelor de securitate nucleară.

„În situația în care parametrii asociați nivelului scăzut al Dunării se apropie de limitele de exploatare admise, experții centralei aplică măsurile necesare pentru menținerea siguranței instalațiilor, inclusiv oprirea uneia sau ambelor unități, dacă situația o impune”, a transmis Nuclearelectrica.

Compania subliniază că este vorba despre o măsură preventivă, iar securitatea nucleară rămâne prioritatea absolută.

Un deficit de 1.350 MW trebuie compensat rapid

Din punct de vedere economic, oprirea simultană a celor două reactoare reprezintă una dintre cele mai importante pierderi temporare de capacitate de producție din ultimii ani.

Cele două unități de la Cernavodă furnizează împreună aproximativ 1.350 MW de energie în bandă, una dintre cele mai stabile și predictibile surse din mixul energetic național.

Lipsa acestei capacități trebuie compensată prin:

• creșterea producției hidroenergetice;
• utilizarea centralelor pe gaze naturale;
• funcționarea unor grupuri pe cărbune aflate în rezervă;
• importuri de energie electrică realizate în condiții comerciale.

În contextul reducerii producției nucleare, Hidroelectrica și-a majorat deja aportul în Sistemul Energetic Național, în special în intervalele în care producția fotovoltaică începe să scadă odată cu apropierea serii.

Importurile devin o componentă importantă a echilibrului energetic

Ministerul Energiei estimează pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 7.300 MW, în timp ce producția internă disponibilă este evaluată între 4.000 și 4.300 MW.

Diferența va fi acoperită prin importuri și prin utilizarea tuturor resurselor disponibile în sistem.

Autoritățile dau însă asigurări că această situație nu pune în pericol alimentarea cu energie electrică.

Operatorii Sistemului Energetic Național monitorizează permanent producția, consumul și schimburile transfrontaliere pentru menținerea echilibrului rețelei.

Protejarea echipamentelor evită blocaje de lungă durată

Ministerul Energiei explică faptul că decizia opririi controlate este justificată și din perspectiva protejării instalațiilor de răcire.

O eventuală avarie la una dintre pompele utilizate pentru răcirea reactoarelor ar necesita intervenții tehnice complexe, cu durate estimate între câteva luni și chiar un an, ceea ce ar produce consecințe economice și energetice mult mai severe decât o oprire preventivă.

Din acest motiv, autoritățile au convocat încă de la începutul săptămânii Comandamentul Energetic pentru evaluarea situației și coordonarea măsurilor necesare.

Nuclearelectrica monitorizează permanent evoluția Dunării

Compania precizează că urmărește în permanență evoluția nivelului Dunării și colaborează cu Institutul Național de Hidrologie și cu celelalte instituții competente pentru identificarea momentului optim în care reactoarele pot fi reconectate în condiții de deplină siguranță.

Reluarea producției va avea loc numai după revenirea parametrilor hidrologici în limitele care permit funcționarea normală a sistemelor de răcire.

Consumatorii casnici nu sunt afectați de creșteri imediate de preț

Deși reducerea producției interne poate influența temporar costurile de achiziție de pe piața angro, consumatorii casnici care au contracte cu preț fix nu vor suporta majorări imediate ale facturilor, acestea fiind stabilite contractual pentru perioada în curs.

În paralel, autoritățile și operatorii din sectorul energetic continuă să monitorizeze evoluția pieței și să adopte măsurile necesare pentru menținerea siguranței în alimentarea cu energie.

Un semnal privind vulnerabilitatea infrastructurii energetice în fața schimbărilor climatice

Dincolo de efectele imediate asupra producției de energie, situația de la Cernavodă evidențiază provocările tot mai mari generate de schimbările climatice asupra infrastructurii energetice critice.

Scăderea accentuată a debitului Dunării afectează nu doar navigația și agricultura, ci și funcționarea unor obiective strategice pentru economia națională. În acest context, investițiile în diversificarea capacităților de producție, dezvoltarea sistemelor de stocare și consolidarea rezilienței infrastructurii energetice devin priorități esențiale pentru securitatea energetică și competitivitatea economică a României.