OUG 52/2025 revizuită: Protejează fondurile publice sau împiedică proiectele locale?

Guvernul României a aprobat, luni, modificări importante la Ordonanța de Urgență nr. 52/2025, act normativ care a generat tensiuni în coaliție, vizând clarificarea și îmbunătățirea reglementărilor privind cheltuielile bugetare la categoria „Bunuri și servicii”.

Potrivit Executivului, obiectivul principal al modificărilor este limitarea risipei bugetare și asigurarea unei administrări eficiente a fondurilor publice, prin flexibilizarea normelor pentru autoritățile centrale și locale.

„Noile reglementări aduc clarificări și îmbunătățiri cadrului aplicabil angajamentelor și cheltuielilor bugetare, menținând disciplina financiară și reducând risipa. În același timp, se introduce o flexibilizare administrativă care limitează necesitatea aprobării individuale a unor memoranduri pentru situații punctuale”, se arată în comunicatul oficial al Guvernului.

Contextul și evoluția măsurii

Guvernul explică faptul că, în 2023, reglementarea s-a aplicat atât autorităților centrale, cât și celor locale, generând economii importante și contribuind la consolidarea disciplinei financiare, inclusiv în zona cheltuielilor de capital. În 2024, restricțiile au fost menținute doar pentru autoritățile centrale, atât pentru categoria „Bunuri și servicii”, cât și pentru cheltuielile de capital. Forma aprobată în 2025 a fost mai flexibilă și echilibrată, aplicându-se exclusiv cheltuielilor pentru „Bunuri și servicii”, cu posibilitatea exceptării prin procedura de memorandum, pentru instituțiile publice centrale și locale, în situații justificate.

Potrivit Executivului, mecanismul a oferit ordonatorilor principali de credite și Guvernului un instrument suplimentar de control, permițând gestionarea mai eficientă a resurselor publice și amânarea cheltuielilor neurgente, fără a afecta plățile esențiale sau serviciile publice curente.

Modificările principale introduse

Noile reglementări prevăd excepții justificate pentru următoarele tipuri de cheltuieli:

• Studii și consultanță necesare pregătirii proiectelor de investiții și depunerii cererilor de finanțare, inclusiv pentru fonduri europene;
• Activități culturale, artistice și de patrimoniu, desfășurate conform legislației în vigoare;
• Cheltuieli pentru asistență juridică legată de arbitraje și litigii internaționale;
• Alte cheltuieli cu impact bugetar redus, esențiale pentru buna funcționare a serviciilor publice centrale, fără necesitatea aprobării prin memorandum.

De asemenea, a fost introdus un mecanism flexibil la nivelul autorităților locale: cheltuielile care nu pot fi amânate după 1 ianuarie 2026 pot fi aprobate de ordonatorii de credite pe baza unei note justificative, eliminând necesitatea promovării unui memorandum în Guvern.

Prioritizarea serviciilor sociale și consolidarea disciplinei bugetare

Actul normativ permite, de asemenea, utilizarea excedentului bugetar local și a disponibilităților din secțiunea de funcționare pentru finanțarea serviciilor sociale, asigurând continuitatea acestora și protecția categoriilor vulnerabile. Modificările adoptate reflectă o abordare pragmatică, combinând disciplina fiscal-bugetară cu flexibilitatea necesară pentru funcționarea eficientă și transparentă a instituțiilor publice.

Reacții și tensiuni în coaliție

Ordonanța a generat tensiuni între PSD și PNL. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a atras atenția asupra necesității corectării actului normativ pentru a evita blocaje în administrația locală. Lia Olguța Vasilescu, primar al Craiovei și președinte al Asociației Municipiilor din România, a semnalat că restricțiile ar fi împiedicat desfășurarea unor activități esențiale, cum ar fi deszăpezirea sau pregătirea drumurilor pentru iarnă, precum și realizarea studiilor de fezabilitate pentru accesarea fondurilor europene.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a confirmat că premierul intenționează modificarea ordonanței în urma unei reevaluări detaliate, pentru a răspunde nevoilor reale ale autorităților publice.