Pachet economic cu impact bugetar de 2,2 miliarde lei: Guvernul mizează pe investiții și competitivitate

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat joi un amplu pachet de măsuri destinat relansării economice a României, axat pe stimularea investițiilor, creșterea competitivității și modernizarea instrumentelor de sprijin pentru mediul de afaceri

Impactul bugetar estimat al acestui pachet este de aproximativ 2,2 miliarde de lei în anul 2026, sumă care, potrivit oficialilor, va fi compensată prin efectele pozitive generate de reforma administrativă. Cele două inițiative urmează să fie adoptate concomitent.

Planul guvernamental are o dublă componentă: una fiscală, care introduce noi facilități și instrumente de stimulare a investițiilor, și una structurală, ce vizează reașezarea schemelor de susținere pentru companii, cu accent pe domenii strategice pentru economia românească.

Schimbarea paradigmei: de la consum la investiții

În viziunea Ministerului Finanțelor, noul pachet marchează o schimbare de paradigmă în politica economică, prin mutarea accentului de pe consum pe investiții productive. De asemenea, focusul se mută de la volumul finanțărilor și numărul de proiecte către calitatea acestora și către sectoarele strategice în care România are avantaje competitive sau interese economice majore.

Totodată, autoritățile își propun modernizarea instrumentelor de sprijin pentru companii, prin introducerea unor mecanisme financiare moderne, menite să crească atractivitatea României pentru investițiile străine și să susțină dezvoltarea unor investiții românești de anvergură.

Rol extins pentru Banca de Investiții și Dezvoltare

Un element central al pachetului este redefinirea rolului Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID). Instituția va prelua responsabilitatea gestionării schemelor de sprijin pentru companii, inclusiv a ajutoarelor de stat, și va putea crea sau participa la vehicule investiționale de tip private equity, alături de actori instituționali din piață.

Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor este autorizat să transfere către BID suma de 1 miliard de lei, destinată implementării acestor instrumente. Alocările pentru anii următori vor fi stabilite prin mandate specifice, cu posibilitatea redistribuirii fondurilor în funcție de gradul de implementare.

Stimulente fiscale pentru cercetare, dezvoltare și investiții productive

Pe lângă deducerea suplimentară existentă de 50% pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, Guvernul propune introducerea unui credit fiscal de 10%, ca instrument fiscal distinct de susținere a investițiilor în inovare.

În paralel, facilitatea privind profitul reinvestit va fi extinsă prin introducerea amortizării superaccelerate de 65% pentru investițiile în echipamente realizate în 2026, față de 50% în prezent. Măsura are ca obiectiv stimularea investițiilor în producție și retehnologizare. De asemenea, plafonul valoric pentru mijloacele fixe va fi majorat de la 2.500 de lei la 5.000 de lei.

Facilități pentru companiile care se listează la bursă

Pentru a încuraja accesul companiilor la piața de capital, Ministerul Finanțelor propune introducerea unei deduceri suplimentare de 50% pentru cheltuielile aferente procesului de listare, la calculul rezultatului fiscal.

În același timp, termenul de declarare și plată a impozitului pe profit va fi stabilit definitiv la data de 25 iunie, ca măsură de simplificare și predictibilitate fiscală.

Ajustări importante pentru regimul microîntreprinderilor

Pachetul include o serie de modificări menite să corecteze distorsiunile existente în regimul microîntreprinderilor. Astfel, veniturile obținute din transferul mijloacelor fixe și al terenurilor nu vor mai fi incluse în plafonul de 100.000 de euro, determinat pe baza cifrei de afaceri, cu introducerea unei limite de maximum un transfer de imobilizare corporală pe an fiscal, pentru fiecare subgrupă de active.

Totodată, veniturile reprezentând bonificațiile acordate de organul fiscal vor fi excluse din baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Este permisă revenirea la regimul de microîntreprindere de la începutul unui an calendaristic, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, indiferent de aplicările anterioare.

Pentru microîntreprinderile nou-înființate, termenul de angajare a primului salariat va fi extins de la 30 la 90 de zile, iar în cazul pierderii unicului salariat, ieșirea din regimul micro va fi aplicată din trimestrul următor încetării contractului de muncă.

Bonificații fiscale și TVA la încasare

Proiectul de lege prevede acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul fiscal 2025, inclusiv în cazul grupurilor fiscale, bonificația urmând să fie acordată din oficiu de către autoritatea fiscală.

În plus, plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare va fi majorat de la 4,5 milioane de lei la 5 milioane de lei în 2026 și la 5,5 milioane de lei în 2027.

Coordonare guvernamentală pentru proiectele PPP

Guvernul instituie un nou Comitet interministerial pentru proiectele în parteneriat public-privat, responsabil de coordonarea politicilor publice, pregătirea proiectelor PPP și monitorizarea impactului acestora. De asemenea, este lansată o facilitate națională pentru pregătirea și asistența tehnică a proiectelor PPP, menită să susțină elaborarea documentațiilor și selecția proiectelor la nivel guvernamental.

Scheme de ajutor de stat pentru investiții strategice

Un alt pilon al pachetului îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat dedicată proiectelor strategice, cu valori de minimum 1 miliard de lei sau 200 de milioane de euro. Schema se adresează atât investițiilor românești, cât și celor străine, cu condiții minime privind capitalul social și valoarea activelor.

În paralel, este regândită schema de ajutor de stat pentru industrie, cu accent pe reducerea deficitelor de balanță comercială, și sunt introduse instrumente dedicate pentru valorificarea resurselor minerale critice, tehnologiilor „zero net”, cercetării avansate, industriei de apărare și convergenței regionale.

Concluzie

Pachetul de măsuri propus de Ministerul Finanțelor reprezintă o intervenție complexă, orientată strategic către investiții, inovare și competitivitate economică. Prin diversificarea instrumentelor financiare și fiscale și printr-o mai bună coordonare a politicilor publice, Guvernul își propune să creeze un cadru mai atractiv pentru investiții și să susțină dezvoltarea durabilă a economiei românești.