România intră într-o fază critică de corecție bugetară, marcată de un pachet fiscal amplu ce va intra în vigoare începând cu 1 august 2025, în încercarea de a evita intrarea în incapacitate de plată și pierderea finanțărilor europene
Premierul Ilie Bolojan a prezentat un set de măsuri fiscale și de economisire bugetară, anunțând totodată că Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pentru aplicarea lor.
Contextul este unul delicat: România a cheltuit în 2024 cu 32% mai mult decât a încasat din taxe, ceea ce a determinat un deficit bugetar record în Uniunea Europeană. În lipsa unei intervenții rapide, statul risca să nu mai poată plăti salarii, pensii și alte obligații curente.
TVA mai mare și accize crescute – prima linie de intervenție fiscală
Cea mai rapidă măsură cu impact direct în buget este majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%. Simultan, cotele reduse de 5% și 9% sunt eliminate, fiind înlocuite de o cotă unică de 11%, aplicabilă în continuare pentru:
Această reformă a TVA va afecta prețurile la majoritatea produselor și serviciilor, generând o presiune inflaționistă suplimentară, în special în consumul intern.
În paralel, accizele vor fi majorate cu 10% pentru:
Contribuții noi și taxe suplimentare pentru veniturile mari
Începând cu august, pensionarii cu venituri mai mari de 3.000 de lei vor plăti o contribuție de 10% pentru sănătate, aplicabilă doar sumei care depășește acest prag.
Măsura este parte a unui plan de extindere a bazei de contribuabili de la 6 la 8 milioane de persoane, prin eliminarea unor facilități și excepții.
Totodată, sistemul bancar va fi taxat suplimentar: 4% din cifra de afaceri, începând cu aceeași dată, într-un gest de redistribuire a profiturilor către bugetul de stat.
Tăieri de cheltuieli în administrație și reforme în sistemul public
Guvernul promite și măsuri de austeritate internă, pentru a reduce presiunea pe buget:
-
Sporurile și stimulentele din sistemul public vor fi reduse, începând cu cel pentru „condiții vătămătoare”;
-
Salariile și pensiile din sistemul bugetar vor fi înghețate în 2026;
-
Reforma burselor pentru elevi și o majorare a normei didactice în sistemul educațional sunt, de asemenea, incluse.
„Nu trebuie să așteptăm să ajungem cu spatele la zid. Suntem deja în al 11-lea ceas”, a declarat premierul Bolojan, justificând urgența măsurilor.
Măsuri suplimentare din ianuarie 2026: impozite mai mari pe dividende și proprietăți
De la începutul anului viitor, va fi aplicată și a doua etapă a reformei fiscale:
-
Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%, o măsură care afectează investitorii și antreprenorii;
-
Impozitul pe proprietăți se va dubla (case și terenuri);
-
Rovinieta va costa 50 de euro, față de 28 în prezent;
-
Redevențele pentru resursele naturale vor fi actualizate, pentru a reflecta mai bine prețurile de piață.
Impactul economic și estimări de încasări
Executivul estimează că măsurile vor aduce la buget:
Aceste venituri suplimentare sunt esențiale pentru a evita retrogradarea ratingului de țară la nivel „junk”, care ar însemna dobânzi mai mari pentru împrumuturi și pierderea încrederii investitorilor.
În plus, România riscă suspendarea fondurilor europene dacă nu corectează deficitul bugetar, motiv pentru care pe 8 iulie, la reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE, autoritățile române trebuie să prezinte un plan de consolidare fiscală credibil.
Concluzie: reformă de criză, cu efecte ample în economie
Măsurile anunțate reflectă o abordare de tip „terapie de șoc” pentru a opri degradarea situației financiare a statului. Pe termen scurt, ele vor avea un impact negativ asupra consumului, încrederii populației și profitabilității mediului de afaceri. Pe termen mediu și lung, eficiența acestui plan va depinde de capacitatea guvernului de a livra și reforma structurală promisă, inclusiv în companiile de stat, în colectarea fiscală și în cheltuirea eficientă a banului public.
Pentru România, momentul este decisiv: fie își reechilibrează bugetul și recâștigă încrederea piețelor, fie se confruntă cu consecințele unui derapaj financiar major.
