Parlamentul a votat, miercuri seară, Proiectul Legii bugetului de stat și Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025.
Bugetul de stat pentru 2025 a fost elaborat pe baza unei creșteri economice de 2,5% și a unui deficit bugetar de 7%.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat miercuri seară, după adoptarea bugetului de stat pentru 2025, că s-au îndeplinit condițiile necesare pentru „a susține dezvoltarea țării prin investiții record, asigurarea resurselor pentru plata salariilor și pensiilor, precum și restabilirea echilibrului în finanțele naționale”.
Legea bugetului de stat a fost adoptată cu 254 de voturi „pentru” și 192 de voturi „împotrivă”.
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2025 a fost, de asemenea, adoptată, înregistrându-se 255 de voturi „pentru” și tot 192 de voturi „împotrivă”.
În sală s-au întrunit 447 de parlamentari.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că acest buget este criticat ca fiind unul de austeritate, însă alții susțin că, dimpotrivă, este un buget optimist și că statul cheltuie excesiv. Ciolacu a explicat că austeritatea se referă la măsurile aplicate în anul 2010, când salariile bugetarilor și pensiile au fost reduse, TVA-ul a fost majorat și s-au contractat împrumuturi de la FMI. Premierul a subliniat că Guvernul nu afectează veniturile deja stabilite ale românilor, nici în domeniul pensiilor, nici al salariilor, care au beneficiat de creșteri în anul precedent.
Premierul a adăugat că nu se va majora TVA-ul, deoarece acest lucru ar afecta nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. De asemenea, el a precizat că România nu are nevoie de fonduri de la FMI, întrucât utilizează fonduri europene și resurse din PNRR. Ciolacu a subliniat că nu poate vorbi despre austeritate atunci când investițiile sunt majorate la 150 de miliarde lei pe an.
Referitor la critica conform căreia bugetul este prea generos în privința cheltuielilor, Ciolacu a declarat:
„Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul țării ar trebui să fie echivalentul bugetului unei firme, fără costuri care să depășească veniturile. Practic, se consideră că un deficit bugetar este negativ. Această abordare este extrem de simplistă și nu ține cont de realitățile specifice țării și de contextul economic actual. Niciun stat european modern nu s-a dezvoltat fără a avea deficite bugetare semnificative. De exemplu, Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia, Grecia și alte țări moderne au cheltuit masiv, nu doar din fonduri europene. Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică și îl comparăm cu cel al României, constatăm că noi suntem la jumătate din ponderea lor, iar 2025 și 2027 sunt prognozați ca anii de vârf ai dezvoltării noastre.”
Ciolacu a subliniat că România a obținut o fereastră importantă de 7 ani, prin planul bugetar structural, pentru a-și stimula dezvoltarea. În același timp, el a afirmat că Guvernul își va onora, la virgulă, angajamentul asumat în fața Comisiei de a reduce deficitul și de a se menține în limita a 7% din PIB.
