România se află într-un punct critic al echilibrului său fiscal, în contextul în care datoria publică a depășit pragul de 990 de miliarde de lei, iar raportul față de PIB a atins nivelul alarmant de 56,3%
Conform celor mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor pentru luna februarie 2025, statul român se confruntă cu o presiune bugetară fără precedent, ce limitează semnificativ spațiul fiscal pentru creșteri de pensii și salarii în sectorul public.
Datoria publică se apropie de 1.000 de miliarde de lei
La finalul lunii februarie 2025, datoria administrației publice a urcat la 990,84 miliarde lei, în creștere față de nivelul de 964,3 miliarde lei raportat în ianuarie. Această evoluție reflectă o deteriorare accelerată a indicatorilor fiscali, pe fondul costurilor ridicate de finanțare, a dezechilibrelor structurale din bugetul public și a unei presiuni constante din partea cheltuielilor obligatorii.
Din această sumă, 912,8 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung, iar 78,03 miliarde de lei datorie pe termen scurt. Statul se bazează majoritar pe titluri de stat (811,6 miliarde lei), urmate de împrumuturi (161,16 miliarde lei).
Structura datoriei: dominația monedei naționale și a euro
Distribuția pe valute arată o concentrare majoritară în moneda națională (470 miliarde lei), urmată de echivalentul în euro (413,56 miliarde lei) și în dolari americani (104,75 miliarde lei). Datoria publică centrală a ajuns la 966,36 miliarde lei, în timp ce cea a administrațiilor locale este de 24,47 miliarde lei – ambele aproape integral pe termen mediu și lung.
Datoria internă și externă: echilibru precar
Datoria internă a administrației publice însumează 493,79 miliarde lei (28,1% din PIB), în creștere față de 487,36 miliarde lei în ianuarie. În paralel, datoria externă a atins 497,05 miliarde lei, echivalentul a 28,2% din PIB. Creșterea ambelor componente indică o vulnerabilitate dublă: atât pe piețele interne, cât și în relațiile financiare externe.
Înghețarea salariilor și pensiilor – o realitate inevitabilă
Depășirea pragului de 50% din PIB al datoriei guvernamentale declanșează automat aplicarea unor măsuri restrictive prevăzute de legislația fiscal-bugetară. În acest sens, autoritățile sunt obligate să înghețe cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, cu excepția celor esențiale, precum cofinanțările pentru proiectele europene și obligațiile legale (pensii și salarii reglementate).
De asemenea, sunt interzise inițierea de noi politici fiscale și crearea de cheltuieli suplimentare care pot duce la creșterea deficitului bugetar. Aceste măsuri vizează în mod direct stoparea degradării echilibrului macroeconomic și stabilizarea datoriei publice.
În cazul în care datoria publică continuă să crească și depășește praguri de 55%, 60% sau chiar 65% din PIB, legea prevede măsuri progresiv mai dure: majorări de taxe, reduceri de cheltuieli, înghețarea angajărilor în sectorul public și posibile ajustări ale programelor sociale.
Perspective sumbre pentru veniturile populației
Având în vedere aceste constrângeri fiscale, este de așteptat ca pensiile și salariile din sectorul bugetar să rămână înghețate pe termen nedefinit, în pofida inflației și a deteriorării nivelului de trai. De asemenea, nici sectorul privat nu va beneficia de creșteri semnificative, în contextul în care Ordonanța Trenuleț a prelungit blocajul salariilor minime în diverse domenii.
Guvernul este acum obligat, prin lege, să prezinte public un plan credibil de reducere a datoriei, cu termene clare și angajamente ferme privind disciplina bugetară. Lipsa unor măsuri curajoase și sustenabile ar putea plasa România într-o spirală a îndatorării care va afecta generații întregi.
