Perspectivele și disparitățile economice pentru Regiunea Nord-Est în perioada 2023-2026 după analiza „Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză”, am putea spune că nu par negative, dar cu toate acestea, deși România a înregistrat cea mai rapidă creștere economică din UE în ultimii ani, ultimul deceniu a fost marcat aproape constant de o creștere semnificativă a inegalităților regionale.
Perspectivele și disparitățile economice pentru Regiunea Nord-Est sau contrastele care se atrag precum uleiul și apa
România ultimelor trei decenii este o Românie a contrastelor care pare să nu funcționeaze deloc după vorba populară: „contrastele se atrag”, ci după principiul „uleiul și apa nu se amestecă”, după cum reiese și din perspectivele și disparităile economice pentru Regiunea Nord-Est.
La nivel național, România se evidențiază în cadrul Uniunii Europene prin două aspecte contrastante. Pe de o parte, ocupă locul fruntaș în UE la studierea limbilor străine, reflectând un interes și o implicare semnificativă în diversificarea cunoașterii lingvistice. Totuși, pe de altă parte, se confruntă cu o problemă serioasă în ceea ce privește tinerii NEET, adică cei care nu sunt angajați, nu urmează o formă de învățământ sau nu sunt implicați în programe de formare profesională.
De asemenea, România se remarcă prin una dintre cele mai mici diferențe salariale între femei și bărbați în UE, indicând un grad de egalitate de gen semnificativ. De asemenea, țara înregistrează și unul dintre cele mai mici costuri cu forța de muncă, ceea ce poate oferi un avantaj competitiv în anumite domenii economice.
Disparitățile economice din România continuă să persiste și chiar să se adâncească, reflectând o dezvoltare inegală între regiunile țării. În ciuda eforturilor depuse pentru reducerea acestor discrepanțe, diferențele socio-economice rămân evidente și chiar se amplifică.
Dacă în urmă cu 20 de ani, România avea un PIB per capita în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPC) de doar 26% din media Uniunii Europene, astăzi, PIB-ul pe cap de locuitor la PPP este de 76%, la fel ca și în Ungaria și peste țări precum Grecia (67%), Letonia, Croația, Slovacia, Serbia și Bulgaria. Cu toate acestea, pe măsură ce analizăm detaliile la nivel de județ, tabloul se schimbă radical.
București-Ilfov rămâne cu mult cea mai dezvoltată regiune din România, prezentând caracteristici economice comparabile cu cele ale unor state considerate prosperă în Europa. Cu toate acestea, în contrast puternic, județele precum Vaslui, Botoșani și Călărași se confruntă cu niveluri semnificativ mai scăzute de dezvoltare economică și sociale, fiind considerate printre cele mai sărace zone din țară.
Această discrepanță între regiuni nu reflectă doar o diversitate naturală, ci și inegalități structurale și de investiții. Dezvoltarea inegală poate afecta coeziunea socială și economică a țării și poate crea tensiuni și disfuncționalități în ceea ce privește accesul la oportunități, servicii și resurse.
Pentru a atenua aceste discrepanțe și a promova o dezvoltare echilibrată și durabilă, este nevoie de politici publice eficiente și investiții strategice în regiunile mai puțin dezvoltate, precum și de crearea unui cadru propice pentru stimularea inițiativelor economice locale și regionale. O atenție deosebită trebuie acordată inclusiv educației, infrastructurii, accesului la servicii sociale și creării locurilor de muncă în aceste zone marginalizate, pentru a asigura un viitor mai prosper și echitabil pentru toți cetățenii români.
Creșterea economică regională și sectorială, după prognoza CNSP
În ultimii ani, regiunea Nord-Est a României a înregistrat o dinamică economică variată, influențată de factori interni și externi. Pentru anul 2022, creșterea economică este estimată la 3,6%, fiind afectată de scăderea valorii adăugate brute în agricultură (-17,5%) și industrie (-5,1%). Această situație nu a putut fi complet compensată de majorările în sectoarele construcțiilor (5,6%) și serviciilor (8,3%).
Pe termen mediu, între 2023 și 2026, se anticipează o creștere economică anuală medie de 4,4% în regiunea Nord-Est, ușor peste media națională de 4,3%. Aceasta va fi susținută în principal de sectorul construcțiilor, care se așteaptă să crească anual cu 8,6%, datorită demarării proiectelor majore de infrastructură, precum Autostrada Moldovei A7.
Sectorul terțiar este estimat să înregistreze o creștere anuală medie de 4,2% în aceeași perioadă. Industria va continua să joace un rol crucial, cu sectoare precum prelucrarea lemnului, industria alimentară, textilă și chimică, având contribuții semnificative. Totuși, prețurile ridicate ale produselor energetice ar putea perturba activitatea în sectoarele energointensive.
Evoluția pieței muncii
Piața muncii din regiunea Nord-Est se așteaptă să urmeze o traiectorie pozitivă pe termen mediu. Măsurile de sprijin pentru angajați și angajatori, creșterea flexibilității la locul de muncă și redirecționarea resurselor umane către sectoarele cu deficit de forță de muncă vor oferi perspective favorabile pentru toate categoriile de salariați.
Până la sfârșitul anului 2026, rata șomajului în regiune este prevăzută să scadă la 3,3%, cu o reducere de 0,8 puncte procentuale față de 2022. Județele Botoșani și Iași se estimează că vor avea cele mai scăzute rate ale șomajului, de 2,0%, sub media națională de 2,3%. În contrast, județul Vaslui, deși pe un trend descendent, va continua să aibă cea mai ridicată rată a șomajului, de 7,9%.
Creșterea numărului de angajați este așteptată în județele Iași și Suceava, cu creșteri de 4,7% și, respectiv, 3,8%. Aceste județe vor beneficia de o diversificare economică și de dezvoltarea unor sectoare cheie, care vor contribui la reducerea disparităților regionale și la îmbunătățirea condițiilor de viață pentru locuitori, analizează cei de la CNSP.
Performanțe economice județene
Județul Bacău se preconizează să aibă o creștere medie anuală de 4,5% între 2023 și 2026, susținută de industrie, servicii și construcții. Proiectele de infrastructură, cum ar fi Autostrada Moldovei A7, vor juca un rol esențial în dinamizarea sectorului construcțiilor. Totuși, sectoarele energointensive, precum industria chimică, ar putea fi afectate de prețurile ridicate ale energiei.
Județul Neamț, cu o creștere medie anuală a PIB de 4%, va continua să se bazeze pe industrii cu valoare adăugată brută scăzută sau medie, precum prelucrarea lemnului și industria alimentară. Deși sectorul fabricării utilajelor chimice și petrochimice beneficiază de o cerere externă crescută, atragerea forței de muncă calificate rămâne o provocare.
În județul Suceava, economia va crește cu un ritm mediu anual de 3,9%, susținută de industria alimentară, prelucrarea lemnului și dezvoltarea turismului. Potențialul turistic considerabil al județului va continua să fie un factor determinant în creșterea economică regională.
Prognoza aproape pozitivă și PIB-ul extremelor
Și totuși, din perspectiva PIB-ului per capita, Bucureștiul se situează în fruntea clasamentului, cu un impresionant aproximativ 27.000 de euro pe cap de locuitor, urmat de Cluj, cu 14.000 de euro, și Timiș, cu 13.000 de euro. Aceste cifre evidențiază nivelul ridicat al dezvoltării economice din aceste regiuni.
În contrast, regiunile considerate printre cele mai sărace din România sunt Vaslui, cu mai puțin de 5.000 de euro pe cap de locuitor, Botoșani cu 5.400 de euro și Călărași cu 5.600 de euro. Aceste diferențe semnificative subliniază discrepanțele economice profunde între diversele regiuni ale țării.
Nord-Estul României se confruntă cu cel mai scăzut nivel al veniturilor medii lunare pe gospodărie, înregistrând 5458 lei per gospodărie, ceea ce reprezintă doar 56% din veniturile medii lunare ale unei gospodării din regiunea București-Ilfov, care se ridică la 9689 lei pe gospodărie. Această discrepanță semnificativă în veniturile gospodăriilor confirmă, într-o oarecare măsură, statusul Nord-Estului ca fiind una dintre cele mai sărace regiuni din țară.
De asemenea, România se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește productivitatea în muncă, fiind clasată sub medie în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene. Raportul relevă că valorile regiunilor românești în ceea ce privește productivitatea pe oră lucrată se situează sub 50% din media Uniunii Europene, cu excepția regiunii București-Ilfov, care reușește să atingă 58,6%. Această discrepanță subliniază nevoia de măsuri urgente pentru îmbunătățirea productivității în întreaga țară și pentru reducerea decalajelor economice între regiuni.
Politici regionale și structurale mai integrante
Este evident că politicile regionale și structurale trebuie să se integreze mai strâns cu alte programe administrative, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea, inovația și politica industrială. O abordare mai holistică este necesară pentru a promova bunăstarea economică și socială, iar Uniunea Europeană trebuie să abordeze în mod activ chestiunea inegalităților sociale și economice în toate aspectele lor.
Este esențial să adoptăm o perspectivă amplă în conceperea programelor și politicilor, luând în considerare factori sociali și economici variabili în procesul de dezvoltare regională. În loc să ne concentrăm exclusiv pe concentrația spațială a creșterii și ocupării forței de muncă, obiectivul ar trebui să fie acela de a realiza o creștere mai echilibrată, prin stabilirea de conexiuni între centrele de creștere dinamice și regiunile care rămân în urmă.
Această abordare implică implementarea de politici care să stimuleze colaborarea și schimbul de cunoștințe între diferitele regiuni, facilitând astfel transferul de know-how și crearea de sinergii între centrele de excelență și zonele mai puțin dezvoltate. Prin promovarea unei dezvoltări regionale durabile și incluzive, putem contribui la reducerea disparităților sociale și economice și la crearea unei Uniuni Europene mai echitabile și mai reziliente.
Concluzie
Perspectivele și disparitățile economice pentru Regiunea Nord-Est în perioada 2023-2026 reflectă nu doar provocările și oportunitățile specifice acestei regiuni, ci și realitățile mai largi ale economiei și societății românești. Pentru a realiza o dezvoltare echilibrată și incluzivă, este crucial să se adopte politici și strategii care să abordeze inegalitățile regionale și să promoveze coeziunea socială și economică în întreaga țară.
