Economia României ar putea să se dubleze în următorul deceniu, iar PIB-ul să atingă valoarea de 700 de miliarde de euro, având un ritm mediu de creștere anuală de 3,0 – 3,5%, cu o inflație medie similară, potrivit unei analize realizate de macroeconomiștii ING.
Una dintre condițiile necesare pentru atingerea acestor estimări este absorbția și utilizarea eficientă, în anii următori, a celor 28 de miliarde de euro disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
În ultimele trei decenii, creșterea economică a României a condus la performanțe remarcabile comparativ cu alte state europene. De exemplu, dacă în 1994 PIB-ul României era de trei ori mai mic decât cel al Portugaliei, în 2024 se estimează că economia României va depăși PIB-ul Portugaliei cu aproximativ 30%.
Trecerea către economia de piață în perioada 1990-2000, boom-ul economic dintre 2000 și 2008 (cu o creștere medie anuală de 6,1%), criza financiară și recuperarea economică ulterioară (2009-2014), expansiunea post-criză (2014-2020) și revenirea post-pandemică (2021-2024) au fost etapele esențiale ale dezvoltării economice a României din ultimele trei decenii.
Analiza relevă că după anul 2000, veniturile din capital (profituri, chirii, dividende, aprecieri de active) au crescut într-un ritm mai rapid decât veniturile din muncă, în ciuda creșterii salariilor. Astfel, aderarea la Uniunea Europeană a adus beneficii semnificative pentru deținătorii de capitaluri și investitorii în sectorul imobiliar.
Numărul de angajați din România a scăzut cu peste 20% în ultimii 30 de ani, ca urmare a restructurărilor companiilor de stat și a migrației externe a peste 3,6 milioane de români. Cel mai mic număr de angajați a fost înregistrat în 2011, când efectele crizei financiare din 2008-2009 s-au resimțit puternic, România având doar 4,3 milioane de salariați. În 2024, numărul angajaților a atins maximul ultimilor 25 de ani, cu 5,16 milioane de salariați la jumătatea anului.
Salariul mediu net lunar a crescut de aproximativ 14 ori în ultimii 30 de ani, de la echivalentul a 72 de euro în 1994, la peste 1.000 de euro în 2024.
Educația și sănătatea, două sectoare esențiale
Educația și sănătatea, sectoare vitale pentru dezvoltarea României, au trecut prin schimbări radicale în ultimele trei decenii, însă subfinanțarea acestor domenii a influențat negativ indicatorii de performanță. De exemplu, în 1994, rata analfabetismului funcțional în rândul absolvenților de gimnaziu era de aproximativ 10%, mult mai scăzută decât nivelul actual, de circa 40%-50%. Această evoluție este parțial cauzată de faptul că România nu a alocat niciodată 6% din PIB pentru educație, conform legii. Anul 2008 a fost cel mai apropiat de media UE, cu o alocare de 4,3% din PIB, față de media europeană de 4,8%.
Pe de altă parte, cheltuielile publice pentru sănătate au crescut într-un ritm mai rapid. Dacă în 1994 cheltuielile publice pentru sănătate reprezentau aproximativ 2% din PIB (față de media europeană de 6%), în ultimii ani acestea au ajuns la aproximativ 5%. În consecință, speranța de viață a crescut de la 69 de ani în 1994 la 76 de ani în 2024, deși rămâne sub media UE, care depășește 80 de ani.
