PNRR: crește numărul obiectivelor neîndeplinite la timp

Numărul obiectivelor din PNRR pe care Coaliția trebuia să le realizeze deja a crescut considerabil, inclusiv reforme importante, cum ar fi eliminarea pensiilor speciale sau schimbări legislative în domeniul penal

Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) devine din ce în ce mai problematică pentru Putere, deoarece se acumulează tot mai multe obiective și ținte care nu sunt atinse conform termenelor convenite cu Comisia Europeană, fiind amânate până la ultimul moment înainte de trimiterea cererilor de plată care le includ.

Ministerul Proiectelor Europene (MIPE) a oferit informații cu privire la stadiul de implementare a obiectivelor din PNRR în ultimele trimestre, potrivit Adevărul.

Conform datelor MIPE, din cele 24 de jaloane cu termen limită la 30 septembrie 2022 (T3/2022), 20 au fost finalizate, iar 4 sunt încă în curs de realizare.

Puterea a întâmpinat probleme și în primul trimestru din 2023

Situția devine și mai complexă în ceea ce privește obiectivele din T4/2022, care trebuiau finalizate până la 31 decembrie conform calendarului convenit la Bruxelles.

Potrivit datelor furnizate, 35 de jaloane/ținte au fost finalizate și 20 sunt încă în curs de realizare. Printre acestea se numără cele două proiecte privind Codul Penal și Codul de Procedură Penală, care ar putea fi contestate la Curtea Constituțională, după ce plenurile de la Camera Deputaților și Senat anunță depunerea lor la Secretariat, precum și proiectul de lege privind pensiile speciale.

Proiectul de lege privind pensiile speciale nu este inclus pe ordinea de zi a niciunei comisii de specialitate, nici ca subiect de avizare (cum ar fi Comisia de buget-finanțe) sau de raportare (cum ar fi Comisiile de muncă, juridică sau apărare), potrivit Adevarul.

În ciuda faptului că toate aceste comisii sunt active în Săptămâna Mare, alte proiecte de lege au fost programate pentru discuții și avizare/raport.

Cererea de plată numărul trei, care conține obiectivele din T3 și T4 din 2022, a fost programată de Guvern pentru iunie 2023, conform celei mai recente actualizări a planurilor Coaliției, potrivit Adevărul.

În plus, Puterea a întâmpinat probleme și în primul trimestru din 2023, deoarece cele 13 ținte/jaloane sunt încă în curs de realizare.

Guvernul și Coaliția trebuie să se concentreze asupra pregătirii a două legi deosebit de importante

În perioada următoare, Guvernul și Coaliția trebuie să se concentreze asupra pregătirii a două legi deosebit de importante pentru milioane de români.

În primul rând, trebuie finalizată reforma sistemului de pensii publice, pentru care Ministerul Muncii, condus de Marius Budăi, ar fi trebuit să prezinte un proiect de lege cheie deja adoptat până la data de 31 martie 2023.

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a pregătit două variante de proiect de lege, însă Budăi nu le-a prezentat încă în cadrul Coaliției, potrivit unor surse citate de Adevărul.

Un reprezentant al PNL a declarat că specialiștii lor au consultat proiectele la CNPP, dar încă așteaptă ca Budăi să aducă subiectul în Coaliție înainte de a permite lansarea pe circuitul de avizare a proiectului de lege.

În al doilea rând, Puterea trebuie să ia în considerare și reforma salarizării din sectorul public, inclusiv revizuirea sporurilor, însă nici măcar nu au început încă discuțiile pe acest subiect.

Termenul limită pentru adoptarea legii în Parlament este sfârșitul lunii iulie, însă surse guvernamentale susțin că Puterea ar putea să se extindă până în luna august.

Problemele legate de cererea de plată numărul doi

Ministerul Proiectelor Europene (MIPE) a fost solicitat  să ofere detalii referitoare la clarificările cerute de Comisia Europeană pentru două jaloane din cererea de plată numărul doi, care au blocat procesul de evaluare – protecția informatorilor și decarbonizarea.

„În cazul Legii privind avertizorii, Comisia Europeană a constatat o discrepanță între Directiva UE (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii și Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public, în ceea ce privește o condiție suplimentară pentru examinarea și soluționarea unui raport din partea avertizorilor anonimi, cum ar fi cel care necesită „indicii temeinice de încălcare a legii“, prevăzut la articolul 6 alineatul (2) din Legea nr. 361/2022.

Acesta este contrar articolului 6 alineatul (2) din Directivă și contravine obiectivului de armonizare, pe baza unor standarde minime, a regulilor de tratare a tuturor raportărilor de încălcări care intră în domeniul de aplicare a acesteia“, e precizarea MIPE.

În schimb, a doua clarificare e următoarea: „În ceea ce privește decarbonizarea, Comisia Europeană a solicitat clarificări cu privire la intrarea în conservare a unei capacități de 660 MW, dacă această capacitate a fost cerută a fi reactivată pentru echilibrarea sistemului energetic și în ce măsură aprobarea defrișării a unei suprafețe de 106 hectare de către CE Oltenia este în rezonanță cu angajamentele de eliminare treptată a cărbunelui asumate de România“.

MIPE a explicat că, în cazul Legii privind avertizorii, Comisia Europeană a identificat o discrepanță între Directiva UE (UE) 2019/1937 referitoare la protecția persoanelor care semnalează încălcări ale dreptului Uniunii și Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public.

Discrepanța se referă la o condiție suplimentară pentru examinarea și soluționarea unui raport din partea avertizorilor anonimi, cum ar fi cerința de a avea “indicii temeinice de încălcare a legii”, conform articolului 6 alineatul (2) din Legea nr. 361/2022.

Aceasta contravine articolului 6 alineatul (2) din Directiva și este în contradicție cu obiectivul de armonizare, pe baza unor standarde minime, a regulilor de tratare a tuturor raportărilor de încălcări care intră în domeniul de aplicare a acesteia.

În ceea ce privește a doua clarificare, Comisia Europeană a solicitat informații cu privire la capacitatea de 660 MW care a fost pusă în conservare și dacă această capacitate a fost solicitată pentru a fi reactivată în scopul echilibrării sistemului energetic.

De asemenea, Comisia a cerut clarificări cu privire la aprobarea defrișării unei suprafețe de 106 hectare de către CE Oltenia și dacă aceasta este în concordanță cu angajamentele asumate de România în privința eliminării treptate a cărbunelui.

Sursa: adevarul.ro