PNRR, pe ultima sută de metri: România mai are de atras 7,57 miliarde de euro. Cât riscăm să pierdem până la 31 august

România a intrat în ultima etapă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o miză financiară de ordinul miliardelor de euro

Dintr-un buget actualizat de aproximativ 20,1 miliarde de euro, România a încasat deja circa 13 miliarde de euro, în timp ce alte 7,57 miliarde de euro reprezintă suma rămasă teoretic de atras până la închiderea programului.

Potrivit analizei publicate de platforma Monitor PNRR, realizată de departamentul de politici publice al USR, România are la dispoziție o fereastră extrem de scurtă pentru a finaliza investițiile, a adopta reformele restante și a încheia toate procedurile administrative necesare pentru decontarea proiectelor.

Termenul-limită este 31 august 2026, iar diferența dintre un final aproape integral al programului și un eșec parțial poate însemna pierderi de la câteva zeci de milioane de euro până la peste 2,5 miliarde de euro.

PNRR, redus cu 9 miliarde de euro față de forma inițială

Programul României nu mai are dimensiunea financiară stabilită în 2021. În urma renegocierilor succesive cu Comisia Europeană, inclusiv a celei din iulie 2026, bugetul total a fost redus la aproximativ 20,1 miliarde de euro, cu circa 9 miliarde de euro mai puțin decât în forma inițială.

Cea mai importantă ajustare a vizat componenta de împrumuturi. Aceasta a scăzut de la 14,9 miliarde de euro la aproximativ 6,6 miliarde de euro.

Numai în urma ultimei renegocieri, România a renunțat la aproximativ 1,3 miliarde de euro din componenta de împrumuturi.

În actuala configurație, România trebuie să transforme rapid proiectele aflate în diverse stadii de execuție în investiții finalizate, recepționate și decontabile.

Aproximativ 4.500 de investiții trebuie să treacă linia de sosire

Una dintre cele mai mari probleme ale ultimei etape nu este doar finalizarea fizică a lucrărilor, ci și închiderea tuturor procedurilor administrative.

Din cele peste 15.000 de proiecte active la nivel național, aproximativ 4.500 de investiții nu erau încă recepționate, potrivit bilanțului prezentat de Monitor PNRR.

Pentru ca o investiție să poată fi considerată finalizată în cadrul mecanismului PNRR, nu este suficient ca lucrările să fie executate pe teren. Sunt necesare, între altele, întocmirea procesului-verbal de recepție, înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentației finale în platforma electronică.

Astfel, ultimele două săptămâni ale programului reprezintă o adevărată cursă contra cronometru pentru autoritățile centrale și locale.

Investițiile recepționate până la 31 august pot beneficia de finanțarea PNRR, în timp ce proiectele care nu sunt finalizate la timp riscă diminuarea sumelor europene.

În această categorie intră proiecte derulate de Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății și administrațiile publice locale, de la școli și unități medicale până la proiecte de eficientizare energetică și infrastructură urbană.

România a depus Cererea de Plată nr. 5

Unul dintre pașii importanți ai ultimei etape a fost depunerea, la 14 august 2026, a Cererea de Plată nr. 5, în valoare de aproximativ 2,84 miliarde de euro.

Cererea include 75 de jaloane și ținte, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții.

Din această sumă, aproximativ 1,65 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 433 de milioane de euro sunt împrumuturi. Odată cu procesarea acestei cereri, absorbția componentei de granturi ar urma să ajungă la aproximativ 78%, respectiv 10,58 miliarde de euro.

Mecanismul de plată este însă influențat și de prefinanțarea deja primită de România, de aproximativ 13%, care se deduce din valoarea tranșelor.

Cererea de plată nr. 5 este penultima pe care România o poate depune în cadrul PNRR.

Șase jaloane și ținte au fost eliminate

Renegocierea programului a dus și la eliminarea unor obiective asumate inițial.

Au fost eliminate trei jaloane:

• M237, privind sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăților;
• M511, referitor la concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile;
• M533, privind secția de pediatrie și neonatologie a Spitalului Județean Constanța.

Alte trei ținte au fost eliminate:

• T138, privind dezvoltarea a 200 MW de capacități fotovoltaice;
• T271, referitor la adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici;
• T372, privind 24 de cabinete de planificare familială.

Turceni și Rovinari: penalizarea pentru jalonul energetic, redusă de zece ori

Una dintre cele mai dificile negocieri a vizat jalonul 119a, referitor la eliminarea a 710 MW de capacități pe cărbune.

Un amendament parlamentar care condiționa închiderea unor grupuri energetice de punerea în funcțiune a unor capacități similare a fost considerat de Comisia Europeană un risc de „reversibilitate”.

Penalizarea calculată inițial ajungea la aproximativ 770 de milioane de euro.

În cadrul negocierilor, Guvernul a invocat necesitatea menținerii securității energetice în perioada de iarnă și a argumentat că o parte din obiectiv fusese deja realizată prin dezvoltarea unor capacități regenerabile.

Rezultatul negocierii a fost o reducere de zece ori a penalității, prin diminuarea coeficientului de la 5 la 0,5.

Recepția parțială, soluția pentru investițiile aproape finalizate

Pentru a reduce riscul pierderii finanțării din cauza unor întârzieri tehnice minore, autoritățile au introdus, prin Legea nr. 141/2026, mecanismul recepției parțiale excepționale.

Acesta permite recepționarea lucrărilor esențiale chiar dacă anumite lucrări auxiliare nu sunt încă finalizate.

Condițiile principale sunt ca lucrările rămase să reprezinte cel mult 5% din valoarea contractului, iar termenul de finalizare să fie de maximum 120 de zile, cu posibilitatea prelungirii în situații obiectiv justificate.

Mecanismul poate fi esențial pentru proiectele care sunt aproape finalizate, dar care riscă să piardă finanțarea din cauza unor lucrări secundare sau a unor proceduri administrative care nu pot fi închise în timp util.

A7 Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani, printre proiectele aflate sub presiunea termenului

Infrastructura de transport se află printre domeniile în care miza financiară este ridicată.

În sectorul feroviar sunt vizate lucrări de tip Quick Wins pe 1.527,85 kilometri de infrastructură, precum și proiecte de modernizare pe ruta Arad–Timișoara–Caransebeș și pe tronsonul Cluj–Episcopia Bihor. Valoarea lucrărilor de modernizare este estimată la 718,01 milioane de euro.

La material rulant sunt prevăzute 36 de locomotive electrice modernizate și 64 de vagoane reabilitate.

În infrastructura rutieră, printre proiectele importante se află Autostrada Moldovei A7, pe tronsoanele Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani, cu o lungime totală de aproximativ 95,9 kilometri.

De asemenea, PNRR include proiecte pentru dezvoltarea transportului urban, între care 644 de kilometri de piste pentru biciclete, care trebuie finalizate și recepționate.

Spitalele, creșele și infrastructura de apă, în ultima etapă a PNRR

Presiunea termenului de 31 august se resimte în mai multe sectoare.

În sănătate, lista investițiilor include Spitalul „Agrippa Ionescu” din Balotești, Spitalul Județean de Urgență Bistrița și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, precum și două pavilioane noi de politraumă, la Craiova și Sibiu.

Tot în această zonă sunt prevăzute 200 de ambulanțe de tip C, 25 de unități de terapie intensivă neonatală și 65 de paturi pentru pacienți critici.

În educație, obiectivul este finalizarea și dotarea a 110 creșe, dintre care 80 finanțate prin granturi și 30 prin împrumuturi.

În energie, România trebuie să atingă obiectivul de 950 MW de capacități eoliene și solare noi racordate la rețea.

La infrastructura de apă sunt vizate 288 de kilometri de rețele de distribuție și 975 de kilometri de rețele de canalizare.

În ceea ce privește componenta forestieră, PNRR prevede 18.000 de hectare de suprafețe noi împădurite și 130.000 de metri pătrați de păduri urbane.

Trei scenarii pentru banii care au mai rămas

Marea întrebare a ultimei etape este cât din cele 7,57 miliarde de euro rămase teoretic va reuși România să atragă efectiv.

Analiza Monitor PNRR conturează trei scenarii.

Scenariul optimist: pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro

În varianta favorabilă, România reușește să adopte rapid reformele restante și să finalizeze majoritatea investițiilor.

În acest caz, pierderile ar putea fi limitate la câteva milioane sau zeci de milioane de euro, provenite în special din proiecte locale care nu reușesc să finalizeze la timp anumite lucrări sau dotări.

Este scenariul în care administrația reușește să utilizeze aproape integral timpul rămas și să transforme cea mai mare parte a proiectelor aflate în faza finală în investiții eligibile pentru decontare.

Scenariul moderat: pierderi între 1 și 2 miliarde de euro

Situația se schimbă dacă una dintre reformele majore rămase în Parlament nu este adoptată la timp.

Unul dintre exemplele menționate în analiză este Legea Salarizării Unitare.

În acest scenariu, pierderile generate de neîndeplinirea unei reforme majore s-ar cumula cu penalizările aferente proiectelor care nu sunt finalizate, iar România ar putea pierde între 1 și 2 miliarde de euro.

Scenariul drastic: peste 2,5 miliarde de euro pierdute

Cea mai nefavorabilă variantă presupune ca România să rateze două sau mai multe reforme-cheie, în paralel cu nefinalizarea unor investiții importante.

În acest caz, pierderile ar putea depăși 2,5 miliarde de euro din suma de aproximativ 7,5 miliarde de euro rămasă teoretic de atras.

În această situație ar putea fi afectate inclusiv proiecte majore din domeniul sănătății și educației.

Ultimele două săptămâni pot decide miliarde de euro

Finalul PNRR nu mai este doar o problemă de execuție a lucrărilor. România trebuie să închidă simultan șantiere, recepții, documentații, reforme legislative și proceduri administrative.

Miza este considerabilă: din cele aproximativ 7,57 miliarde de euro rămase de atras, diferența dintre un scenariu favorabil și unul sever poate depăși 2,5 miliarde de euro.

Pentru administrațiile locale și centrale, fiecare recepție finalizată înseamnă o investiție salvată de la penalizare. Pentru Parlament și Guvern, fiecare reformă adoptată la timp poate însemna păstrarea unor tranșe importante din finanțarea europeană.

PNRR intră astfel în ultimele sale zile cu o miză dublă pentru România: finalizarea unui volum uriaș de investiții și limitarea pierderilor dintr-un program care, în forma sa actuală, valorează aproximativ 20,1 miliarde de euro.