PNRR | România închide programul cu investiții restante, fonduri pierdute și presiune pe buget

PNRR ajunge la termenul final: România închide programul cu proiecte întârziate și sute de milioane de euro pierdute

România ajunge luni, 31 august 2026, la termenul-limită pentru finalizarea investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. După mai multe renegocieri și reduceri ale programului, bilanțul arată investiții importante încă în lucru, reforme neîndeplinite și sute de milioane de euro care nu vor mai putea fi accesate. Proiectele neterminate vor trebui continuate din bugetul de stat sau prin alte programe europene.

31 august, termenul final pentru investițiile PNRR

Luni este ultima zi în care proiectele finanțate prin PNRR trebuie să fie finalizate, recepționate și documentate pentru a putea beneficia de finanțarea europeană aferentă. Contractarea unei investiții nu este suficientă pentru menținerea finanțării.

Ultimele cereri de plată vor putea fi transmise până la sfârșitul lunii septembrie, însă lucrările care nu îndeplinesc condițiile PNRR după 31 august nu mai pot fi decontate prin acest mecanism.

Miza este una majoră. PNRR a finanțat proiecte de infrastructură rutieră și feroviară, spitale, creșe, școli, renovarea clădirilor publice, investiții de mediu și proiecte de digitalizare. În numeroase cazuri însă, termenele nu au putut fi respectate.

Valoarea PNRR a scăzut de la 29,2 la 20,1 miliarde de euro

Planul României a fost aprobat de Comisia Europeană la 29 octombrie 2021 și avea inițial o valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde reprezentau granturi, iar 14,9 miliarde împrumuturi.

Programul a fost renegociat de trei ori, începând din decembrie 2023 și până în iulie 2026. În forma finală, PNRR are o valoare de aproximativ 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sunt granturi.

Reducerea nu reprezintă în totalitate bani pierduți, deoarece o parte din sumă provenea din împrumuturi la care România a renunțat. Au fost, de asemenea, eliminate sau restructurate investiții despre care s-a constatat că nu mai puteau fi finalizate în termen.

România a primit aproape 13 miliarde de euro

Datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată că, până la 12 august 2026, România primise efectiv aproximativ 12,97 miliarde de euro.

În bugetul pentru 2026 au fost estimate venituri de 98,7 miliarde de lei din fonduri europene, echivalentul a 4,8% din PIB. Din această sumă, aproximativ 33 de miliarde de lei provin din componenta nerambursabilă a PNRR.

Pentru 2027, estimările indică venituri de 59 de miliarde de lei din fonduri europene, reducerea fiind legată inclusiv de încheierea PNRR.

Problema principală a devenit acum finalizarea investițiilor. La nivel național erau active peste 15.000 de proiecte, iar aproximativ 4.500 nu erau încă recepționate la jumătatea lunii august.

Pentru unele întârzieri tehnice minore, legislația adoptată în 2026 permite recepția parțială excepțională, dacă partea rămasă neexecutată nu depășește 5% din valoarea contractului și poate fi finalizată în maximum 120 de zile. Mecanismul nu se aplică însă lucrărilor care afectează rezistența, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficiența energetică.

Aproape 100 de jaloane sunt încă în întârziere

Bilanțul MIPE arată că 202 jaloane și ținte au fost îndeplinite, evaluate pozitiv de Comisia Europeană și plătite. Alte 80 sunt îndeplinite sau considerate în curs de finalizare certă, în timp ce 99 de jaloane și ținte sunt întârziate, cu diferite niveluri de risc.

O parte dintre acestea au fost propuse pentru eliminare prin dezangajare și simplificare, iar alte patru au fost evaluate negativ de Comisia Europeană și suspendate.

A7, inaugurată parțial chiar la finalul PNRR

Autostrada A7 reprezintă una dintre cele mai importante investiții finanțate prin PNRR. Cinci loturi au fost incluse în componenta de granturi, însă unele dintre acestea nu au putut fi finalizate integral până la termen.

Pe tronsonul Adjud–Bacău, lucrările au avansat semnificativ în ultimele luni. Lotul Adjud–Răcăciuni a depășit 95%, iar Răcăciuni–Bacău a ajuns la aproximativ 80%. Unul dintre punctele importante ale proiectului este viaductul de la Cleja, cu o lungime de 1.215 metri.

La 31 august este programată deschiderea circulației pe tronsonul Adjud–Bacău Sud, însă într-o formă etapizată. Nodul Bacău Nord, necesar pentru conexiunea completă cu Varianta Ocolitoare Bacău, nu este încă finalizat.

Odată cu această deschidere, A7 va avea aproximativ 242 de kilometri funcționali din cei 319 kilometri proiectați între Ploiești și Pașcani.

Sectorul Bacău–Pașcani, cu o lungime de aproximativ 77 de kilometri, rămâne în lucru. Primele două loturi sunt realizate în proporție de circa 65%, iar al treilea de aproximativ 50%. Finalizarea va continua cu finanțare de la bugetul de stat.

Potrivit CNAIR, din cei peste 132 de kilometri de autostradă care ar fi trebuit finanțați prin PNRR, aproximativ 46 de kilometri vor fi finalizați la termen. Restul sunt estimați pentru finalizare până la sfârșitul anului sau în 2027.

Margina–Holdea și Sibiu–Pitești depășesc calendarul PNRR

Pe A1, tronsonul Margina–Holdea are puțin peste nouă kilometri și include aproximativ 2,5 kilometri de tuneluri. Lucrările care nu sunt recepționate până la 31 august vor fi continuate și plătite din bugetul de stat.

În cazul A3, tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului, cu 12,24 kilometri, a fost inaugurat în august. În schimb, subsecțiunile Poarta Sălajului–Zalău, care includ tunelul Meseș, și Zalău–Nușfalău sunt mult în urmă față de calendarul PNRR.

Nici autostrada Sibiu–Pitești nu putea fi finalizată integral până la termenul european. Secțiunea Boița–Cornetu are termen contractual în 2028, Cornetu–Tigveni în 2028, iar Curtea de Argeș–Tigveni în 2027. În consecință, cea mai mare parte a sectorului montan nu poate fi recepționată în cadrul PNRR.

Investițiile feroviare au fost reduse la aproximativ 220 de kilometri

Componenta feroviară a fost redusă de la aproximativ 328 de kilometri la circa 220 de kilometri, fiind păstrate proiectele considerate cu șanse mai mari de finalizare.

Pe coridorul Caransebeș–Timișoara–Arad, lotul Lugoj–Timișoara Est a ajuns la 78,32%, în timp ce Caransebeș–Lugoj era la 14,85%, iar Timișoara Est–Ronaț Triaj la 24,85%.

Pe ruta Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor, lucrările au înregistrat progrese, dar ritmul nu permitea finalizarea întregului traseu până la sfârșitul lunii august. Poieni–Aleșd ajunsese la 36,18%, iar Aleșd–Frontieră la 56,02%.

În paralel, componenta de material rulant a inclus modernizarea a 36 de locomotive electrice și reabilitarea a 64 de vagoane.

Sănătatea ajunge la o absorbție de 91%

Sectorul sanitar a înregistrat unul dintre cele mai ridicate niveluri de absorbție. Ministerul Sănătății anunța, la 28 august, o rată de aproximativ 91%, după prelungirea termenului de implementare.

Mai multe obiective au fost finalizate și recepționate, iar printre proiectele aflate în ultimele etape s-au numărat Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, Institutul „Marius Nasta” – Zerlendi, Spitalul Județean Bistrița-Năsăud, Institutul de Boli Cardiovasculare Cluj și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Balotești.

O excepție importantă este Spitalul Județean de Urgență Constanța – Mama și Copilul, care avea o execuție de peste 69% și va fi continuat prin Programul Operațional Sănătate.

Mediu, creșe și renovarea clădirilor, printre investițiile cu risc

PNRR a finanțat și centre de colectare a deșeurilor prin aport voluntar, precum și insule ecologice digitalizate, destinate în special zonelor de blocuri.

Componenta de mediu include și proiecte de împădurire, reîmpădurire, dezvoltarea pepinierelor forestiere și reconstrucție ecologică, cu o valoare de aproximativ 1,1 miliarde de euro.

Programul de construire a creșelor a fost extins de la 110 la 124 de unități, inclusiv prin finanțare suplimentară de la buget. Creșele, școlile verzi și campusurile profesionale regionale au fost însă incluse de MIPE printre investițiile cu risc major.

Pe lista proiectelor aflate sub presiune se află și Fondul pentru Valul Renovării și investițiile pentru mobilitate urbană durabilă. Acestea includ consolidarea clădirilor, renovarea infrastructurii publice, accesibilizarea pentru persoanele cu dizabilități și vârstnici, modernizarea școlilor și dispensarelor, precum și dezvoltarea a 644 de kilometri de piste pentru biciclete.

Reformele au fost adoptate pe ultima sută de metri

O parte importantă a reformelor legislative a fost adoptată în ultimele săptămâni înaintea termenului-limită.

La începutul lunii august au fost promulgate, printre altele, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, reforma privind recompensarea inspectorilor ANAF și vamali, legea pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, măsurile privind primele de carieră didactică și ratificarea Acordului de împrumut SAFE.

Pe 28 august au fost promulgate și Legea integrității, Legea hidrogenului, Legea dezinstituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități, Strategia națională pentru biodiversitate 2026–2030 și actul normativ privind închiderea operațională și financiară a PNRR.

În ciuda acestor măsuri, unele reforme importante nu au fost îndeplinite.

Legea salarizării și închiderea centralelor pe cărbune, două dintre marile eșecuri

Unul dintre jaloanele care nu au fost realizate este cel privind eliminarea a 710 MW de capacități de producție pe cărbune.

La 28 august, Guvernul a decis amânarea închiderii unor grupuri pe lignit de la Turceni și Craiova, pentru a evita riscul ca municipiul Craiova să rămână fără agent termic în iarna următoare. Impactul financiar este estimat la aproximativ 100 de milioane de euro.

O problemă și mai importantă este însă jalonul 420, referitor la legea salarizării unitare, care nu a fost îndeplinit.

Premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat că România va pierde bani ca urmare a reformelor nefinalizate, legea salarizării fiind considerată una dintre cele mai importante.

Sute de milioane de euro au fost deja pierdute

La 26 august, pierderile asociate unor jaloane neîndeplinite erau deja cuantificate.

România a pierdut 770 de milioane de euro din cererea de plată care includea Legea salarizării, iar alte 458,7 milioane de euro au fost pierdute în legătură cu cererea de plată nr. 3. La acestea se adaugă 10,77 milioane de euro eliminate definitiv din componenta de împrumut în urma neîndeplinirii unei ținte privind hidrogenul verde.

Cererea de plată nr. 3 fusese transmisă în decembrie 2023. După suspendarea unor sume de către Comisia Europeană, România a avut termen pentru remedierea problemelor până la 28 noiembrie 2025 și a recuperat aproximativ 350,7 milioane de euro. Patru jaloane au rămas însă nerezolvate, ceea ce a dus la o pierdere definitivă de 458,7 milioane de euro.

Printre acestea s-a numărat jalonul privind guvernanța companiilor energetice de stat Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica. România a pierdut 180 de milioane de euro și a recuperat 48 de milioane.

Reforma pensiilor speciale a adus o pierdere de 65 de milioane de euro

Un alt caz important este reforma pensiilor speciale, aferentă jalonului 215.

România a adoptat Legea 282/2023, însă Comisia Europeană nu a considerat reforma finalizată la timp. Contestarea legii la Curtea Constituțională și amânările succesive ale deciziei CCR au dus la depășirea termenului convenit cu Bruxelles-ul.

Din cele 231 de milioane de euro suspendate inițial, România a recuperat 166 de milioane. Pierderea definitivă a fost de 65 de milioane de euro.

Problemele de guvernanță au afectat și companiile de transport

Jalonul 79, referitor la conducerea unor companii precum CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, a generat la rândul său o pierdere financiară.

România a pierdut 15,4 milioane de euro și a recuperat 4,5 milioane. Comisia Europeană a identificat probleme legate de finalizarea procedurilor, conflicte de interese și respectarea criteriilor de competență și transparență în numirea conducerilor.

Ultimele cereri de plată însumează miliarde de euro

Cererea de plată nr. 5, depusă la 14 august, are o valoare revizuită de 2,84 miliarde de euro și include 75 de jaloane și ținte. Din această sumă, 1,65 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 433 de milioane de euro împrumuturi.

Ultima cerere, nr. 6, este estimată la aproximativ 5,4 miliarde de euro și va include 151 de jaloane și ținte. Aceasta urmează să fie depusă în trimestrul al treilea din 2026.

Ce se întâmplă cu proiectele care nu sunt gata

Încheierea PNRR nu înseamnă automat abandonarea investițiilor. Autostrăzile, spitalele, căile ferate și celelalte proiecte începute vor trebui finalizate, însă finanțarea va proveni din alte surse.

În principal, lucrările vor fi susținute de bugetul de stat sau transferate către alte programe europene, acolo unde acest lucru este posibil.

Consecința este însă o presiune suplimentară asupra finanțelor publice. Proiectele neterminate trebuie în continuare plătite, în timp ce o parte dintre veniturile europene anticipate nu mai intră în buget.

Diferența poate fi acoperită prin împrumuturi suplimentare, reducerea altor cheltuieli sau creșterea veniturilor bugetare.

În același timp, creșterea deficitului poate influența evaluările agențiilor de rating și, implicit, costul la care România se împrumută.

PNRR se încheie, dar nota de plată rămâne

Bilanțul de la 31 august arată că România a reușit să livreze o parte importantă a investițiilor și reformelor asumate, însă numeroase proiecte au depășit calendarul inițial.

Problema nu este doar valoarea fondurilor europene care nu mai pot fi accesate. Investițiile trebuie finalizate în continuare, iar diferența va fi suportată, în multe cazuri, de bugetul național.

Astfel, finalul PNRR marchează nu doar închiderea unuia dintre cele mai mari programe de investiții publice din ultimii ani, ci și începutul unei perioade în care România va trebui să finanțeze din alte surse proiectele rămase în urmă și să suporte costul reformelor care nu au fost realizate la timp.