Premierul Ilie Bolojan: „Plătim dobânzi care, într-un an, înseamnă toată autostrada Moldovei, de la București până la Pașcani”

Invitat în studioul Euronews, premierul României, Ilie Bolojan, a tras un semnal de alarmă privind presiunea tot mai mare exercitată de serviciul datoriei publice asupra bugetului național.

„Pentru că am luat credite în fiecare an în creștere, am ajuns în situația în care, gândiți-vă, că anul viitor, dar și anul acesta, doar dobânzile pe care le va plăti România și le plătește, se vor ridica anul viitor la aproape 60 de miliarde de lei”, a declarat Bolojan. Aceasta reprezintă aproape 12 miliarde de euro, adică aproximativ 3% din Produsul Intern Brut al României.

Premierul a explicat impactul acestor cheltuieli asupra bugetului:

„Ori, în condițiile în care plătești, ai cheltuială cu dobânzile, la nivelul acesta, vă puteți da seama că banii pe care îi are țara noastră, care îi încasează, îți formă taxe și de impozite, se duc o bună parte pe aceste impozite.”

Resursele care ar putea fi alocate pentru investiții strategice sunt astfel parțial absorbite de plata dobânzilor, limitând capacitatea Guvernului de a finanța proiecte majore de infrastructură și dezvoltare regională.

Pentru a face impactul mai tangibil, premierul a folosit o analogie clară:

„Ca să-și dea seama românii ce înseamnă asta, înseamnă că plătim dobânzi care, într-un an, înseamnă toată autostrada Moldovei, de la București până la Pașcani.”

Această comparație subliniază tensiunea dintre necesitatea investițiilor în infrastructură și povara crescândă a datoriei publice.

Context economic și comparativ

Datoria publică a României a înregistrat o creștere constantă în ultimul deceniu, iar nivelul dobânzilor a urmat trendul global al majorării costurilor de finanțare. În 2025, serviciul datoriei consumă deja o parte semnificativă din venituri fiscale, iar estimările indică o tendință de creștere, similară altor state din regiune. Comparativ, în Polonia și Ungaria, dobânzile anuale se situează între 2–3% din PIB, niveluri apropiate de România, dar diferența constă în dimensiunea proiectelor de infrastructură care pot fi finanțate cu acești bani.

Experții în economie subliniază că menținerea unui ritm ridicat al îndatorării combinat cu dobânzi în creștere poate afecta atractivitatea României pentru investițiile externe și stabilitatea fiscală pe termen mediu. Prioritizarea cheltuielilor și optimizarea bugetară devin instrumente esențiale pentru a evita ca serviciul datoriei să devină un obstacol în dezvoltarea economică.

Premierul Bolojan a transmis un mesaj clar:

„Trebuie să avem grijă ca resursele bugetare să nu fie absorbite doar de plata dobânzilor, ci să permită și finanțarea investițiilor esențiale pentru creșterea economică și modernizarea infrastructurii.”

În acest context, deciziile guvernamentale privind finanțele publice vor influența direct capacitatea statului de a implementa proiecte strategice și de a susține creșterea economică durabilă.