Connect with us

Președintele Consiliului Județean BRĂILA, Iulian CHRIAC: „Avem 6.000 de hectare de teren din care putem concesiona între 10 şi 100 de hectare per investitor pentru parcuri industriale şi logistice”

francisk - Moldova Invest

Național

Președintele Consiliului Județean BRĂILA, Iulian CHRIAC: „Avem 6.000 de hectare de teren din care putem concesiona între 10 şi 100 de hectare per investitor pentru parcuri industriale şi logistice”

Consiliul Judeţean Brăila are 6.000 de hectare de teren care pot fi scoase din cir­cuitul agricol pentru a fi concesionate inves­ti­torilor interesaţi să dezvolte parcuri indus­triale şi parcuri logistice

„Avem în jur de 6.000 de hectare în apropierea Podului peste Dunăre care se pot concesiona, dar nu vrem să dăm cuiva 1.000 de hectare, ci vom concesiona între 10 şi 100 de hectare, pe un plan foarte bine stabilit pe care îl vom prezenta consilierilor judeţeni.

Vom stipula clar că scopul concesionării este acela de a crea plusvaloare prin parcuri logistice, adică tranzit de mărfuri, şi prin parcuri industriale, prin producţie”, a declarat Francisk Iulian Chiriac, preşedintele CJ Brăila.

El a subliniat că aceste terenuri nu se adresează dezvoltatorilor interesaţi de terenuri pentru parcuri fotovoltaice, întrucât pentru aceia există alte terenuri la nivelul judeţului. 

„În momentul de faţă acele terenuri sunt concesionate către firme care se ocupă cu agricultura şi sunt terenuri arabile, dar pot fi scoase din circuit şi am vorbit deja cu cei care le au în concesiune, dacă avem o astfel de solicitare putem reloca de la 10 până la 100 de hectare pentru anumite activităţi logistice sau de producţie”. 

Preşedintele CJ spune că autorităţile locale sunt deja în discuţii avansate cu patru-cinci investitori, însă nu a oferit mai multe detalii ţinând cont de natura confidenţială a planurilor de business prezentate de aceşti investitori.

francisk - Moldova Invest

„Avem în proximitatea drumurilor de legătură de la pod destule terenuri unde avem şi toate facilităţile, apă, canalizare, gaze, electricitate, astfel încât un operator privat când vine să îl putem ajuta, să putem aduce aceste utilităţi cât mai aproape de zona unde vor ei să investească şi să începem dezvoltarea”, a declarat Iulian Chiriac. 

Moldova Invest îți recomandă și ...   Firma cipriotă Logicom mărește capitalul social al subsidiarei din România print-un aport în numerar de 6 milioane de euro

Totodată, autorităţile judeţene au fost abordate şi de investitori „din Vest”, care vor să îşi reloce o parte din activităţile de producţie către sud-estul ţării pentru a profita de accesul oferit de Podul peste Dunăre. 

„Partea de concesiune a terenurilor va fi foarte transparentă şi când vor fi scoase la licitaţie vor veni şi ceilalţi investitori, ba chiar avem discuţii cu anumiţi investitori din Vest care vor să reloce părţi din producţie şi către noi”. 

Cu aceştia se discută şi despre programe educaţionale sau de formare profesională, astfel încât să existe şi forţa de muncă necesară pentru astfel de investiţii. 

„Pentru partea de resursă umană, în colaborare cu colegii de la Galaţi, unde există Universitatea Dunărea de Jos şi Universitatea Danubius, încercăm împreună cu investitorii să creştem partea de resursă umană pe domeniile pe care vor ei să le dezvolte. În doi-trei ani putem duce pe un ciclu de învăţământ specialişti pentru noile investiţii pe care vor să le facă în zonă”. 

Podul de la Brăila înseamnă o investiţie de circa 500 de milioane de euro, conform estimărilor de la începutul anului trecut, iar prima parte din proiect va fi gata în decembrie 2022, termenul final al întregului proiect fiind decembrie 2023. 

Moldova Invest îți recomandă și ...   Resursele naturale ale României - O oportunitate pentru redresarea economică prin dezvoltarea sectorului forestier

„Proiectul a fost gândit ca un proiect integrat cu Podul peste Dunăre plus drumuri de legătură. Prima etapă este aproape finalizată, însemnând podul şi drumurile de legătură care pornesc de la centura Brăilei şi traversează pe malul celălalt la Tulcea, care va duce către Jijila şi către Smârdan.

Se lucrează intens pe aceste retele de legătură şi va fi şi o legătură cu drumul expres Brăila-Galaţi. (…) Sperăm ca de la primul sens giratoriu ce leagă partea de dig a Brăilei, respectiv pe malul tulcean legătura spre Smârdan, să fie gata până în decembrie şi să putem trece pe pod în această primă etapă”, a declarat Iulian Chiriac. 

Ulterior, anul 2023 va aduce lucrările pentru legătura stabilită de la centura Brăilei până la primul sens giratoriu care va lega podul, respectiv drumul de legătură spre Jijila. 

Concomitent, Consiliul Judeţean implementează un proiect de 126 de milioane de lei din fonduri europene pentru modernizarea portului Brăila, astfel încât acesta nu faciliteze doar tranzitul de cereale, ci şi o viitoare infrastructură prin care se încurajează realizarea unor produse finite.

În prezent, Brăila a reuşit anul trecut să atragă o investiţie de 25 de milioane de euro de la Element Industrial, care dezvoltă un proiect logistic pe un teren de 11 hectare aflat în aşa-numită Zonă Liberă a oraşului. 

Moldova Invest îți recomandă și ...   Prioritizarea voucherelor energetice din PNRR. Cum se acordă și cine sunt beneficiarii

„Deja în perimetrul Zonei Libere din Brăila toate terenurile s-au dat. Acest investitor privat va face primul parc logistic din perimetrul Zonei Libere şi vor fi interesaţi şi alţi investitori să dezvolte parcuri logistice şi industriale în jurul podului pentru că este calea de acces cea mai apropiată de portul Constanţa şi partea de tranzit din Nordul Moldovei sau din centrul ţării către portul Constanţa se poate face peste Podul de la Brăila”, a subliniat Iulian Chiriac.

Totodată, autorităţile din Brăila şi cele din Galaţi vor să ofere terenuri şi pentru investitorii români interesaţi să transforme produsele agricole din cele două judeţe în produse cu o valoare adăugată mai mare. 

„Şi Brăila şi Galaţi sunt două bazine legumicole. Ne gândim serios împreună cu asociaţiile cultivatorilor să putem crea fabrici de producere a unor produse precum compot, bulion, pe care să le putem vinde către Vest sau către Est, unde este nevoie.

De ce nu, să le vindem şi în ţară. Marea majoritate a oamenilor încearcă să promoveze produsele româneşti şi investitorii români pentru că ne dorim ca producţia românească să fie din ce în ce mai bună. Putem concesiona terenuri asociaţiilor pentru a crea această parte de infrastructură, hală de producţie, în care grâul să nu mai iasă afară şi să vindem cocă, cocă congelată, covrigei, biscuţi, etc. Avem destule resurse”, a precizat Iulian Chiriac. 

 


Continue Reading
You may also like...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Național

To Top